Incompatibilitate sau conflicte de interese?

Dana:

Magistraţii cărora le sunt prestate servicii medicale pe bază de contract, de către un furnizor de servicii medicale (srl), judecă o cauză în care srl-ul cu pricina este contestator în proces contravenţional împotriva unei alte instituţii a statului. Există, în această situaţie, incompatibilitate sau conflict de interese?

Răspuns Dan Mihai:

Infractiunea de conflict de interese este prevazuta in art. 2531 din Codul penal, in acelasi capitol cu luarea/darea de mita – art. 254, 255 si traficul de influenta – art. 257. Aceasta infractiune a fost introdusa relativ recent in Codul penal, prin Legea nr. 78/2006, si consta in:

“Art. 2531. Conflictul de interese
Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.
Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Notiunea de functionar public este definita tot in Codul penal. Redam textele relevante:

“Art. 147. Funcţionar public şi funcţionar
Prin “funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.
Prin “funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.”

“Art. 145. Public
Prin termenul “public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.”

Potrivit art. 28 pct. 1 lit. a/1) si art. 209 alin. 3 si 4 din Codul de procedura penala, urmarirea penala in cazul infractiunii de conflict de interese se efectueaza in mod obligatoriu de procurorul din cadrul parchetului de pe langa curtea de apel.

Din interpretarea textelor prezentate mai sus, rezulta ca infractiunea de conflict de interese se aplica si magistratilor, judecatori sau procurori, care se incadreaza in notiunea de functionar pubilc la care se refera Codul penal. Asa cum pot fi subiecti activi ai infractiunii de luare de mita, magistratii pot fi subiecti activi si ai infractiunii de conflict de interese. In plus, exceptiile prevazute de lege de la incidenta infractiunii de conflict de interese se rezuma la aprobarea si adoptarea de acte normative, deci nu si la urmarirea penala sau la judecata (art. 2531 alin. 2 Cod penal).

In codurile de procedura civila si penala sunt prevazute anumite situatii in care se prezuma legal ca judecatorul nu poate asigura o judecata obiectiva, impartiala. Aceste situatii sunt reprezentate de cazurile de incompatibilitate, unele dintre ele aplicabile si procurorului. Efectul existentei unui caz de incompatibilitate este retragerea judecatorului din respectiva cauza, retragere voita (abtinere de la judecata) sau fortata (recuzare). Incalcarea de catre judecatori a prevederilor legale privind incompatibilitatile constitutie abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Raspunderea disciplinara nu exclude, insa, raspundera penala, intrucat, art. 94 din Legea nr. 303/2004 prevede ”Art. 94. – Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.” Deci, daca un caz de incompatibilitate constituie, in acelasi timp, si un caz de conflict de interese in sensul art. 2531 din Codul penal, este posibila antrenarea atat a raspunderii disciplinare, cat si a celei penale. Este de precizat ca nu exista o suprapunere perfecta intre cazurile de incomptabilitate si cele de conflict de interese.

Spre exemplu, in Codul de procedura civila sunt prevazute cazuri de incompatibilitate in urmatoarele articole:

“Art. 24. – Judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.
De asemenea nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeaşi pricină.”

“Art. 27. – Judecătorul poate fi recuzat:
1. când el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părţi;
2. când el este soţ, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia din aceste persoane;
3. când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin a uneia din părţi până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viaţă ori despărţit, au rămas copii;
4. dacă el, soţul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanţa unde una din părţi este judecător;
5. dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;
6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
7. dacă şi-a spus părerea cu
privire la pricina ce se judecă;

8. dacă a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;
9. dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv.”

In Codul de procedura penala sunt prevazute cazuri de incompatibilitate in urmatoarele articole:

Art. 46. – Judecătorii care sunt soţi sau rude apropiate între ei nu pot face parte din acelaşi complet de judecată.”

“Art. 47. – Judecătorul care a luat parte la soluţionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o instanţă superioară, sau la judecarea cauzei după desfiinţarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs.
De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în acea cauză.”

“Art. 48. – Judecătorul este de asemenea incompatibil de a judeca, dacă în cauza respectivă:
a) a pus în mişcare acţiunea penală, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea în judecată, sau a pus concluzii în fond în calitate de procuror la instanţa de judecată;
b) a fost reprezentant sau apărător al vreuneia din părţi;
c) a fost expert sau martor;
d) există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul sau vreo rudă apropiată.”

“Art. 49. – Dispoziţiile art. 46 se aplică procurorului şi grefierului de şedinţă, când cauza de incompatibilitate există între ei sau între vreunul dintre ei şi unul dintre membrii completului de judecată.
Dispoziţiile privind cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 48 lit. b), c) şi d) se aplică procurorului, persoanei care efectuează cercetarea penală şi grefierului de şedinţă.
Procurorul care a participat ca judecător la soluţionarea cauzei în primă instanţă nu poate pune concluzii la judecarea ei în apel sau în recurs.
Persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la completarea sau refacerea acesteia, când completarea sau refacerea este dispusă de instanţă.

4 thoughts on “Incompatibilitate sau conflicte de interese?

  1. Claudiu

    Pe baza acelorasi criterii , magistratii care au cumparat imobile pe baza Legii 112/1995 ar trebui recuzati in procese de revendicare a imobilelor vandute.
    Sau, in acest caz, conflictele de interese se matura sub covor?

    Reply
  2. unne

    din peste 80 % din declaratiile de avere ale magistratilor rezulta ca acestia sunt beneficiarii ai unor servicii bancare (imprumuturi), unii find indatorati si pentru 30 de ani.
    nu sunt in conflict de interese cu bancile ai caror debitori sunt, macar in procesele bancilor ?
    unele imprumuturi sunt stranii si par a avea menirea de a acoperi spagi sistematice la o verificare de avere. nu cumva sunt de coniventa ?

    Reply
  3. Mihai

    Buna ziua!
    Puteti preciza prin exemple la ce se refera art. 79 alin. 1, b) din Legea 161/2003 pentru functionarii publici?
    Va multumesc!

    Reply
  4. Mihai Eftimescu

    Mda ! Firmele gen APANOVA , DISTRIGAZ nu se mai pot judeca in Bucuresti , iar cele cu acoperire nationala – de exemplu asa numitele televiziuni ”must” din listele CNA, in frunte cu TVR – nu se mai pot judeca in Romania ? Unde o fi disparut simtul masurii si simtul masurii de odinioara ?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>