Parlamentari, sefi ANAF, bancheri, oameni de afaceri, printre clientii procurorilor in 2012

Procurorii au avut, în 2012, anchete importante în mediul de afaceri, în sistemul medical, dar şi la instituţii de stat, printre cei cercetaţi fiind parlamentarii Ion Stan şi Alin Trăşculescu, Sorin Ovidiu Vîntu, Nelu Iordache, Sorin Blejnar, Viorel Comăniţă şi Ioan Andreica.

Anchetele penale cu nume sonore din mediul de afaceri, din rândul parlamentarilor şi din sistemul farmaceutic sau medical au vizat fapte de trafic de influenţă, corupţie, evaziune fiscală sau crimă organizată. Va prezentam mai jos retrospectiva realizata de agentia Mediafax.

Din rândul parlamentarilor, fostul deputat PDL Alin Trăşculescu şi deputatul PSD Ioan Stan au fost puşi sub acuzare de anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în legătură cu fapte de corupţie, în vreme ce fostul deputat Mihail Boldea a fost arestat preventiv pentru fapte de crimă organizată.

Trăşculescu este în atenţia anchetatorilor pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă, dar şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În 13 noiembrie, DNA a cerut Camerei Deputaţilor, prin Ministerul Justiţiei, să avizeze cererea de încuviinţare a arestării preventive a acestuia, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene să atribuie contracte de investiţii unor societăţi. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat cererea anchetatorilor, iar în 20 noiembrie Alin Trăşculescu a anunţat că demisionează.

După ce a demisionat, Alin Trăşculescu a fost arestat preventiv din 29 noiembrie până în 7 decembrie, când a fost eliberat în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.

Procurorii DNA susţineau că Trăşculescu i-a cerut denunţătorului său, Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, 200.000 de euro, chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

La scurt timp după cazul Trăşculescu, DNA a început urmărirea penală pe numele deputatului PSD Ion Stan, pe care îl acuză că în noiembrie a pretins de la omului de afaceri Nicuşor Dima 130.000 de lei, bani destinaţi pentru achiziţionarea combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în campania electorale, precum şi pentru achiziţionarea unor produse alimentare care să fie împărţite în preajma alegerilor parlamentare. În schimb, Stan i-ar fi promis lui Dima că îi obţine contracte cu statul, prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari cu putere de decizie.

În cazul lui Ion Stan, DNA a început urmărirea penală pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. În acelaşi dosar este urmărit penal şi şoferul deputatului, Florin Sarca, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Procurorii DNA au arătat, în ordonanţa de începere a urmăririi penale, că Ion Stan ar fi cerut 130.000 de lei de la persoana care l-a denunţat, bani care urmau să fie folosiţi pentru cumpărarea de combustibil pentru unele autoturisme folosite în campania electorală a deputatului. De asemenea, de banii respectivi urmau să fie cumpărate alimente care să fie împărţite alegătorilor în preajma alegerilor din 9 decembrie, mai susţin anchetatorii.

Camera Deputaţilor a respins ridicarea imunităţii deputatului Ion Stan. Ulterior, acesta şi-a anunţat demisia din PSD.

Un alt parlamentar care a fost în atenţia procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în 2012 este Mihail Boldea. Anchetatorii l-au acuzat că a sprijinit un grup infracţional organizat ce se ocupa cu înşelăciuni cu imobile.

Boldea şi-a dat demisia din Parlament în septembrie şi este judecat în stare de arest în acest dosar.

Alături de Boldea, în acelaşi dosar sunt judecate Cristina Mihaela Bolboceanu, avocat din Baroul Galaţi, Aurica Luchiniuc, fost arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj Galaţi, şi alte 16 persoane, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Gruparea condusă de Mihail Boldea este acuzată de procurorii DIICOT că identifica terenuri şi imobile din zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane private, o parte fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului, folosind hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false. Membrii grupării vindeau apoi imobilele unor cumpărători de bună credinţă, obţinând astfel beneficii financiare substanţiale.

Motorina şi zahărul, mărfuri de bază ale grupărilor cercetate pentru evaziune fiscală

În 2012, anchetele procurorilor i-au vizat şi pe fostul şef al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar, pe fostul director al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă, dar şi şefi ai unor direcţii din cadrul structurii.

Procurorii DNA au început în 2012 cercetările într-un dosar în care Sorin Blejnar este acuzat că face parte din palierul de protecţie al unei grupări infracţionale conduse de omul de afaceri Radu Nemeş, ce se ocupa cu evaziunea fiscală cu produse petroliere.

Potrivit procurorilor, din palierul de protecţie făceau parte Sorin Blejnar, fostul său şef de cabinet, Alexandru Codruţ Marta, dat dispărut din 25 mai, şi Viorel Comăniţă. Gruparea ar fi fost sprijinită şi de Florin Dan Secăreanu, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa, acuzat că a permis accesul unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Procurorii susţin că gruparea ar fi fost constituită şi coordonată în perioada mai 2011 – iulie 2012 de către omul de afaceri Radu Nemeş, Dana Nemeş, administrator la SC Excella Real Grup SRL, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu şi Andrei Florin Jugănaru, care au iniţiat un amplu mecanism evazionist ce viza sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Alte persoane din conducerea ANAF au fost puse sub învinuire de procurorii DIICOT, tot pentru fapte legate de evaziune fiscală. Printre cei anchetaţi sunt Nicuşor Drăgan şi Dan Stroe, director general adjunct şi, respectiv, director de achiziţii în cadrul ANAF, alături de alte persoane între care senatorul Cezar Măgureanu, ginerele şi fiica acestuia şi Octavian Grecu, zis “Butoane”.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 2010 – 2012, gruparea infracţională a produs bugetului de stat un prejudiciu de peste 40 de milioane de euro anual, prin crearea unui circuit evazionist complex. Activitatea grupului infracţional a vizat tranzacţiile comerciale intracomunitare cu zahăr şi a gravitat în jurul firmelor sau grupurilor de firme Lemarco SA Bucureşti, Ductil Rom SA Bucureşti, Novicio Food & Beverage SRL Ilfov şi Vega Trade Comodities SRL Giurgiu.

Activitatea infracţională a acestora, arătau procurorii DIICOT, a fost sprijinită în diferite forme de Nicuşor Drăgan, Dan Stroe, dar şi de angajaţi de la Direcţia Finanţelor Publice Giurgiu şi Garda Financiară Giurgiu.

În această cauză a fost audiat şi Sorin Blejnar, în calitate de martor, întrucât fiica senatorului Măgureanu a fost în audienţă la el în perioada în care erau făcute controale financiare la fi
rmele acesteia.

Dosarele fraudelor bancare, pentru prejudicii de peste 100 de milioane de euro

Alte două anchete ale procurorilor DIICOT au vizat infracţiunile comise în sistemul bancar. Procurorii au pus sub acuzare în aceste cazuri nume importante din sistemul bancar, precum Adrian Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte Băncii Române de Dezvoltare, directori de sucursale BRD, dar şi pe Aurel Şaramet, director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, şi oameni de afaceri.

Într-unul dintre dosare, procurorii au pus sub învinuire aproape 50 de persoane suspectate de fraude bancare cu un prejudiciu de 22 de milioane de euro.

Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Florian Dragoş Diaconescu, fost general al Direcţiei de Informaţii Externe şi liderul grupării, Daniel Ruse, un personaj al lumii interlope din Olteniţa, sunt cercetaţi, alături de alte 45 de persoane, pentru implicare în obţinere, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării.

Activitatea infracţională a fost sprijinită de Aurel Şaramet, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în acea perioadă la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Membrii grupului infracţional organizat, coordonaţi de Daniel Ruse, au obţinut sau au încercat să obţină 40 de credite de la 16 unităţi bancare folosind documente falsificate.

Un alt dosar deschis recent de procurorii DIICOT vizează doi directori ai BRD, directori de sucursale bancare, notari publici şi oameni de afaceri cunoscuţi, printre care Marius Locic, Vasile şi Ioan Creştin, prejudiciul constatat de anchetatori fiind de 85 de milioane de euro.

Procurorii spun că gruparea era coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală şi ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai unităţilor bancare, care ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale.

Procurorii români au luat în vizor în 2012 şi alţi oameni de afaceri cu notorietate, printre care Sorin Ovidiu Vîntu şi Nelu Iordache.

Astfel, DIICOT a început, anul acesta, urmărirea penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Procurorii DIICOT au început urmărirea penală faţă de Liviu Luca, Gheorghe Şupeală, Ioan Bohâlţeanu, Nicolae Tănăsescu, Elena Petrovici, Gabriel Valentin Comănescu, Florin Radu Ciocănelea, Emil Nache şi Zizi Anagnastopol, în calitate de reprezentanţi ai conducerii executive a societăţii PSV Company (fosta Petrom Service) şi membri ai Consiliului Director al Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA – Petrom.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au fost cercetaţi în calitate de împuterniciţi ai societăţilor offshore Comac Ltd., Stone Com Ltd şi Elbahold Ltd, pentru iniţiere, constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani.

Anchetatorii au arătat că persoanele vizate au constituit un grup infracţional organizat, care a acţionat în scopul delapidării patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA – Petrom, în sensul că au însuşit, pentru societatea nerezidentă Elbahold Ltd. o parte din activul patrimonial pe care-l deţinea, fapt realizat prin diminuarea participaţiei deţinute la societatea Petrom Service SA, de la 50 la sută la 25 la sută din acţiunile emise.

În acest scop, membrii grupului au folosit sume de bani aparţinând Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA – Petrom şi membrilor acesteia, producând un prejudiciu de aproximativ 12 milioane de euro.

Toţi cei vizaţi în acest dosar au fost deferiţi justiţiei, dosarul fiind judecat la Tribunalul Bucureşti.

Un alt dosar deschis în 2012 de procurorii Parchetului instanţei supreme pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu vizează prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, cauza fiind redeschisă după ce Nicolae Popa a fost adus în ţară, din Indonezia.

Procurorii arătau că în perioada premergătoare prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, respectiv decembrie 1999 – martie 2000, Sorin Ovidiu Vîntu l-a determinat pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la societatea Gelsor şi director executiv la societatea Sov Invest, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 11.228.931,65 lei (112.289.316.546 lei vechi) şi diferenţa de 2.511.431 lei (25.114.313.560 lei vechi), rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la delapidare.

Vîntu ar fi folosit banii pentru a cumpăra imobile sau pentru activităţile curente ale societăţilor aflate în coordonarea sa, potrivit anchetatorilor

Banii pentru lucrări de interes public, o miză cu iz penal

O altă anchetă a fost începută recent în cazul omului de afaceri Nelu Iordache, din grupul de firme controlat de acesta făcând parte mai multe companii, cele mai importante fiind Romstrade şi operatorul aerian low cost Blue Air.

Nelu Iordache a fost arestat preventiv în 2 decembrie, în dosarul în care procurorii anticorupţie îl acuză că, în calitate de administrator al firmei SC Romstrade SRL, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 25 de milioane de lei, bani încasaţi în vederea proiectării şi execuţiei lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, lucrare finanţată în proporţie de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Cea mai mare parte din suma destinată pentru construcţia autostrăzii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosită pentru achitarea unor datorii ale societăţilor în care Iordache era direct interesat, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. Alţi 9.861.000 de lei au fost retraşi în numerar, cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive, susţineau procurorii DNA la momentul demarării anchetei.

Nelu Iordache, mai susţin procurorii, ar fi falsificat personal şapte dintre aceste contracte, iar în ceea ce priveşte alte 20 de operaţiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, omul de afaceri i-ar fi instigat pe unii angajaţi ai Romstrade să falsifice documente justificative.

Totodată, potrivit DNA, Nelu Iordache este urmărit penal pentru fapte de corupţie în alte trei dosare. Astfel, el ar fi cercetat într-un dosar în care ar fi luat bani pentru lucrările privind drumul Alexandria – Craiova, iar într-un altul pentru lucrările la centura Bistriţei. În al treilea dosar, Nelu Iordache este chiar denunţătorul. Potrivit procurorilor, după momentul arestării, Iordache s-a hotărât să vorbească şi a denunţat un funcţionar din CNADNR, căruia i-ar fi dat 33.000 de lei pentru ca acesta să faciliteze urgentarea încasării unor fonduri ce-i fuseseră aprobate omului de afaceri.

Un alt dosar deschis în acest an de procurorii DNA îi vizează, printre alţii, pe Ioan Andreica, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud Liviu Mihai Rusu, cazul privind adjudecarea în mod fraudulos a unor licitaţii publi
ce de către mai multe societăţi comerciale clientelare.

Procurorii susţin că în cursul anului 2009, Lazăr Popescu, Ioan Andreica şi Ioan Claudiu Sabău au pretins de la reprezentanţii unui consorţiu constituit din două firme 345.002 de euro, reprezentând cinci la sută din valoarea contractului “Reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri urbane, precum şi a celor rurale neconforme din judeţul Bistriţa-Năsăud”. În schimbul banilor, aceştia s-au angajat să intervină pe lângă persoane cu funcţii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, pentru a le determina să atribuie acest contract consorţiului format din cele două firme. De asemenea, cei trei au pretins şi primit de la una din cele două firme 100.000 de euro pentru a i se atribui acelaşi contract.

Procurorii îl acuză pe Ioan Andreica şi de faptul că a pretins de la o altă firmă 1,2 milioane de euro, din care 100.000 de euro în nume propriu, pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, iar de la o altă firmă ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni la reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, în vederea deblocării plăţilor.

Procurorii DNA şi cei de la parchetul instanţei supreme au declanşat în 2012, după referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, anchete ce vizeză posibile fraude electorale.

Parchetul instanţei supreme a finalizat un astfel de caz şi l-a trimis în judecată pe Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu, pe care îl acuză de promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase pentru a determina alegătorul să voteze la referendum şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Alături de acesta sunt judecate mai multe persoane, pentru complicitate la faptele de care este acuzat Samson.

O altă anchetă a procurorilor începută în acest an vizează numeroşi farmacişti din lanţul Dona suspectaţi de fraude cu reţete medicale, dar şi doi medici de la Institutul Oncologic Fundeni şi Spitalul “Alexandru Obregia”.

Medicii prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit. În acest mod, medicii şi farmaciştii ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc, iar farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, aveau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii. La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Peste 4.000 de reţete false au fost eliberate de medicii acuzaţi de corupţie şi înşelăciune pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre “beneficiarii” tratamentelor administrate de aceştia fiind persoane decedate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>