Ministerul Agriculturii – 0%, Ministerul Energiei – 4,56%, Ministerul Mediului – 6,99% și Ministerul Sănătății – 11,64% au înregistrat cel mai mic progres financiar dintre coordonatorii de reforme și investiții din PNRR, arată un document guvernamental citat de Profit.ro. În ce privește progresul financiar PNRR înregistrat în implementarea investițiilor asumate prin PNRR, media este de 19,86%.
Potrivit documentului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) avertizează că România va mai avea timp pentru depunerea a doar trei cereri de plată (în loc de șase prevăzute inițial) și, mai ales, că pentru a continua investițiile care nu vor mai primi din PNRR presiunea se va muta pe bugetul de stat și deficit (mai multe detalii aici).
”Performanța” Ministerului Energiei (devansată doar de cel al Agriculturii) are niște explicații. Pentru că domnul ministru Sebastian Burduja își consumă mai mult timp și energie pentru a porni niște investiții exorbitante ca și costuri, distructive de arii naturale protejate, dar cu impact neglijabil asupra producției de energie, ca să scoată din insolvență și să umfle conturile ba a unui condamnat penal definitiv pentru manipularea burselor, ba ale unui fost ministru PSD.
Acești bani vor fi cheltuiți prin Hidroelectrica (companie cu capital majoritar de stat), care, ce să vezi, de la 1 aprilie va crește prețul la energie pentru toți clienții cu aproximativ 60% (potrivit unor estimări). Că de undeva trebuie făcut rost de banii ăia pentru proiectele distructive, care, cel mai probabil ne vor trimite în infringement de-o să ajungem să mai plătim și amenzi de milioane (posibil zeci de milioane de euro ori chiar mai mult).
Asta în vreme ce la șefia Hidroelectrica și a altor companii de stat din subordinea lui Burduja se lăfăie pe salarii și venituri boierești niște proptiți de partide, din cauza cărora riscăm să pierdem alte 300 de milioane din PNRR.
Așadar să recapitulăm:
4,56% progresul financiar al Ministerului Energiei pentru implementarea investițiilor asumate prin PNRR; asta înseamnă că fie nu vom face investițiile din domeniul energetic, fie le vom face pe bani din bugetul de stat;
Asta înseamnă sute de milioane (poate chiar miliarde) de euro pe care nu-i vom mai putea accesa prin PNRR;
Alte 300 de milioane de euro pe care riscăm să-i pierdem pentru că la șefia Hidroelectrica și a altor companii de stat, mai ales energetice, avem baștani numiți politic;
Câteva sute de milioane de euro pe care Hidroelectrica vrea să-i cheltuiască (NU din PNRR), pentru proiecte cu impact energetic neglijabil (aproximativ 1%), dar cu distrugeri de mediu (arii naturale protejate) enorme;
Preventiv, Hidroelectrica anunță creșterea prețului la energie (că doar cineva trebuie să plătească ”distracția” cu proiecte distructive și uriașele salarii sinecuriste ale șefilor);
Cele câteva sute de milioane de euro care vor ajunge la firmele clientelei politice;
Pe lângă distrugerile de mediu și plata sutelor de milioane de euro din bani public, cu riscul de a intra în infrigement și de a plăti alte zeci/sute de milioane de euro amenzi
Desigur, toate acestea nu au vreo legătură cu faptul că dacă nu facem investițiile energetice necesare (nu alea de distrus arii naturale protejate), banii se vor aloca din bugetul de stat, fără condițiile și controlul european al cheltuirii banilor. Implicit, cu o plajă mult mai largă de posibilități de a direcționa banii tot către firme clientelare și în cuantumuri mai mari.
Cu siguranță, ăsta nu e nici sabotaj, nici incompetență, nici ipocrizie, nici corupție. E dovada meritocrației și înaltului profesionalism al celui dintâi energetician al țării, cel mai dedicat dintre dedicații politicieni ai acestei țări în slujba cetățenilor, nu a securiștilor, penalilor și fiilor și fiicelor, nevestelor, soților, finilor, nașilor și cumetrilor lor, domnul Sebastiaaaaaan Burdujaaaaaa!
Și desigur, al bunului lui prieten de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, care îi ține trena (pe poziția a 3-a) la ratat implementarea investițiilor din PNRR (oare unde or fi zecile de mii de hectare de împăduriri?), dar și în asaltul asupra ariilor naturale protejate.
Citește și:
