Vizual realizat de Damian Cozma
Szabó Ödön este un deputat al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România născut în anul 1975 în Șimleul Transilvaniei. Acesta este căsătorit și are 5 copii.
Educație, formare și experiență profesională
Deputatul Szabó Ödön, care de aproape 10 ani are un impact semnificativ asupra politicilor din educație, este licențiat în geografie la Universitatea din Oradea (1993-1997), universitate de la care a primit, în 1998, și o diplomă pentru studii avansate în istorie. Tot în 1998, acesta își începea cariera politică, prin înscrierea în Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).
Ödön și-a început cariera profesională ca profesor în istoria economiei în cadrul Facultății de Economie a Institutului Reformat de Grad Universitar „Sulyok Istvan” (denumită în prezent Universitatea Creştină Partium) din Oradea, la care a predat pentru un an (1998-1999).
Pentru o perioadă scurtă de timp, în 1999, a deținut și poziția de președinte executiv al UDMR, potrivit CV-ului său. În prezent, Ödön este președintele executiv al UDMR Bihor.
Începând cu 2000, acesta a fost muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor, în paralel cu poziția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bihor, ceea ce reprezenta un caz de incompatibilitate, după cum nota încă din 2011 o monitorizare a Societății Academice din România (SAR). În cadrul Consiliului, Ödön era și preşedintele Comisiei juridice, dezvoltare regională şi cooperare transfrontalieră, dar și aproba bugetul şi organigrama Muzeului la care, totodată, lucra.
De aproape 10 ani, din decembrie 2012, acesta este deputat în Parlamentul României, ales pe listele de Bihor ale UDMR, și membru al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.
Din 2 septembrie 2013, Szabó Ödön deține funcția de vicelider al grupului parlamentar din Camera Deputaților al UDMR, iar de aproape 6 ani (2016) deține funcția de vicepreședinte al aceleiași Comisii pentru învățământ.
Activitate parlamentară
În cei aproape 10 ani de activitate în Parlament, adunați în ultimele trei legislaturi (2012-2016, 2016-2020 și 2020-2024), deputatul Szabó Ödön a propus 277 inițiative legislative, dintre care au 79 au devenit lege (28,51%), și a fost membru în diverse grupuri parlamentare. Astfel:
În primul mandat (2012-2016), Ödön a fost membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză și președinte al Grupul parlamentar de prietenie cu Ungaria. Tot în aceeași perioadă s-a alăturat și Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, în calitate de membru. Din cele 80 de propuneri legislative ale acestuia în primii patru ani în Parlament, 21 au devenit legi (26,25%)*.
Ulterior, începând cu cel de-al doilea mandat (2016-2020), deputatul de Bihor a devenit vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, în timp ce s-a mai alăturat doar Grupului Ecumenic de Rugăciune.
Din 130 de propuneri legislative depuse, cu 61,53% mai multe decât în precedentul legislativ, 51 au devenit legi (39,23%), cu 12,98% mai multe decât în precedentul.
În legislativul curent (2020-2024), Ödön a depus deja 67 de inițiative legislative, dintre care 17 au devenit lege.
Dintre cele 277 de propuneri legislative, PLX588/2021 i-a adus în special notorietate în ultimul an deputatului Szabó Ödön, deoarece prevede abrogarea Zilei Tratatului de la Trianon, care e o zi națională în România începând cu anul 2021, sărbătorită pe data de 4 iunie.
Potrivit deputatului de Bihor, inițiativa PLX588/2021 dorește adunarea tuturor zilelor naționale într-un singur act normativ, care să fie atât mai „accesibil” de urmărit, cât și mai ușor de modificat și completat ulterior.
Proiectul de lege include zile precum cea a Culturii Naționale (15 ianuarie), ziua femeii (8 martie) sau ziua „Instituției Prefectului” (2 aprilie), însă ziua Tratatului de la Trianon este „omisă” de deputatul UDMR, după cum a identificat la momentul respectiv publicația Fanatik.
Astfel, deși lipsește din lista unitară cu toate zilele naționale, ziua Tratatului de Trianon este, totuși, inclusă și descrisă în detaliu într-o anexă a proiectului de lege care prevede abrogarea explicită a acesteia.
Semnat pe 4 iunie 1920 la Versailles, Tratatul de la Trianon are o semnificație importantă pentru România deoarece consemnează juridic revenirea Transilvaniei la România, ca urmare a înfrângerii Ungariei în primul Război Mondial și a acțiunilor Armatei Române.
În ceea ce privește educația, un proiect legislativ care a ajuns de recent publicat în Monitorul Oficial la inițiativa deputatului UDMR Szabó Ödön este legea nr. 271/2021, care prevedere posibilitatea schimbării destinației unei foste unități de învățământ și fără avizul Ministerului Educației, în cazul în care aceasta s-a închis din varii motive, precum lipsa de elevi.
Astfel, 271/2021 prevede că destinația clădirii unei instituții de învățământ se va putea schimba de acum și fără avizul Ministerului, însă abia la trei ani de la întreruperea activității educaționale în acea unitate.
În plus, în cazul în care, după schimbarea inițială a destinației bazei materiale și a terenului, există solicitări pentru reluarea activității din partea comunității locale sau a inspectoratului școlar, legea obligă autoritățile locale fie să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale, fie să asigure un alt spațiu în acest scop.
Avere și interese
În 2021, Szabó Ödön a înregistrat venituri totale de 153,326 de lei, atât din indemnizația de deputat, cât și din câștiguri aferente jocurilor de noroc, în valoare de 638 de lei, potrivit declarației de avere a acestuia.
Soția deputatului, de profesie cadru didactic, a înregistrat anul precedent venituri totale de aproape 65 de mii de lei.
Cât despre proprietățile familiei Ödön, numărul acestora a crescut notabil în ultimii ani. Deputatul deținea, împreună cu soția sa, la sfârșitul lui 2021, șase terenuri agricole, dintre care cinci reprezintă achiziții realizate în ultimii cinci ani.
Conform declarației de avere pentru 2021, acesta mai are în posesie atât trei mașini, cât și o casă în județul Sălaj, care a fost primită moștenire în 2002.
În conturile bancare, sub forma unor depozite sau echivalente, deputatul UDMR de Bihor Ödön deține trei conturi în euro, cu un sold total de 123,000, și un cont curent în leu, al cărui valoare depășește cu puțin pragul de 90.000 de lei.
Potrivit declarației sale de interese pentru ultimul an, deputatul are calitatea de președinte în cadrul Fundației Leda Alapitvany (Bihor) și al Asociației Tinerilor din Carastelec (Bihor).
Szabó Ödön are, de asemenea, 20 de părți sociale în cadrul societății comerciale SC Gubeur Consult SRL (Bihor), a căror valoare nu depășește 200 de lei. Gubeur Consult, care este, potrivit ebihoreanul.ro, firma de consultanță a lui Ödön, a înregistrat zero venituri din anul 2014 și până în acest moment și are, conform totalfirme.ro, datorii în valoare de peste 65.000 de lei. Cu toate acestea, activele totale circulante ale companiei au atins, la finalului lui 2021, suma de 90.812 de lei.
Declarații publice relevante și controverse
Pe data de 4 aprilie 2022, ulterior invaziei Ruse în Ucraina începută pe 24 februarie și la o zi după alegerile parlamentare din Ungaria, deputatul UDMR Szabó Ödön a afirmat fals, la un post de televiziune, că Ungaria nu a obstrucționat nicio decizie comună a UE în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, asta deși premierul ungar Viktor Orban a declarat anterior că se opune ferm unui posibil embargo pe gazul și petrolul rusesc de către UE, astfel încât o propunere în acest sens a ajuns să fie eliminată din pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei, după cum explică în detaliu factual.ro.
Astfel, întrebat despre relația de apropierea premierului Viktor Orban de Vladimir Putin, acesta declara: „nu știu ce înseamnă apropiat, pentru că, până în momentul de față, toate sancțiunile care au fost gândite de UE au fost votate de către Ungaria. Nu a fost obstrucționată nicio decizie comună a UE în această chestiune”, afirma Ödön, citat de factual.ro.
*De subliniat că nu toate inițiativele propuse într-o anumită legislatură sunt și dezbătute/adoptate/respinse, în mod obligatoriu, până la sfârșitul acestuia.
Analiză realizată de Alexandru Arușilor, editată de Andrei-Mihai Tănase
Alexandru Arușilor are 20 de ani, este student și provine din mediul rural. Activează în cadrul Asociației Studenților la Comunicare. În trecut, a făcut voluntariat la Active Watch și Consiliul Municipal al Elevilor București. În prezent, lucrează la un proiect propriu, intitulat România2024, prin care încearcă să aducă în atenția cititorilor problemele din societatea noastră.
