Era bacalaureatul în forma Cîmpeanu doar un examen tip grilă?

„Ce analize temeinice stau la baza propunerilor actuale dacă, după Cîmpeanu, bacalaureatul trebuie să aibă doar o probă grilă din toate materiile, inclusiv limba română, iar după Deca, examenul are cinci probe distincte? De aici exclud limbile străine şi competenţele digitale – intuim cum vor fi acestea verificate. Miniștrii par executanți trimiși să cosmetizeze fructul unui proiect lipsit de viziune, coerență și de soluții concrete, după 7 ani de atenţie şi îngrijorare”

– Andrei Miftode, într-un comunicat primit de Edupedu.ro.

Într-un comunicat primit de Edupedu.ro și publicat în data de 26 ianuarie, parlamentarii USR Irineu Darău și Andrei Miftode au vorbit despre Legile Educației, afirmând despre acestea că „reprezintă un moment ratat, tratat neprofesionist”. În cadrul comunicatului, deputatul Andrei Miftode declară că structura bacalaureatului, în varianta legilor Educației propuse de Sorin Cîmpeanu, conținea „doar o probă grilă din toate materiile, inclusiv limba română”. În prezenta analiză vom verifica în ce măsură sunt adevărate afirmațiile făcute de parlamentarul USR.

Ce scrie în lege?

În proiectul de lege a învățământului preuniversitar (varianta Cîmpeanu) sunt precizate următoarele informații cu privire la structura examenului de bacalaureat:

„ART. 75

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română , matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; 

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.”

Este declarația corectă?

Observăm că în Proiectul de lege a învățământului preuniversitar sunt numite 6 probe ce ar intra în componența examenului de bacalaureat: o probă unică, care cuprinde disciplinele din trunchiul comun; două probe pentru limbi străine; o probă pentru competențele digitale; o probă la limba și literatura maternă (pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale); o probă scrisă la o materie specifică profilului sau specializării (facultativ). 

Cu toate că, în proiectul de lege, este într-adevăr prevăzută o probă unică, pentru toate profilurile și care cuprinde toate materiile (inclusiv limba română), aceasta nu este singura. Ea mai este însoțită de evaluarea competențelor lingvistice, tehnologice și evaluări scrise – facultative totuși. 

Cât despre forma probei multidisciplinare unice, Andrei Miftode declara că aceasta avea să fie sub formă de grilă. Totuși, proiectul legii nu menționează o formă standard a bacalaureatului, ci specifică faptul că „modul de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației și se dau publicității, pentru fiecare generație, la începutul ultimei clase de liceu”. 

În concluzie, declarația lui Andrei Miftode expune informații corecte, precum existența unei probe unice multidisciplinare, însă nu în totalitate. Bacalaureatul NU „trebuie să aibă doar o probă grilă din toate materiile”. Mai sunt prevăzute și alte probe, iar formatul grilă nu este stabilit explicit în lege. Prin urmare, declarația primește verdictul „GALBEN”.

Verdictul 

Folosind sistemul semaforul ,,roșu, verde, galben”, pe modelul ,,Scoatem politicienii la tablă și le oferim calificative”

ROȘU – insuficient, are temele nefăcute; folosim acest calificativ pentru declarațiile care denotă o manipulare a datelor cu scopuri politice/dezinformări/dacă aspectele semnalate de către politician nu sunt conforme cu realitatea obiectivă, statistică sau legală;

GALBEN – absent, îl ascultăm data viitoare; folosim acest calificativ pentru declarațiile cu o intenție pozitivă, dar care conțin mici scăpări, datele sunt prezentate trunchiat, nu într-un mod obiectiv. Declarația conține elemente de adevăr, dar sunt necesare clarificări suplimentare, astfel încât declarația apare lipsită de context, fiindu-i greu de analizat veridicitatea

VERDE – și-a făcut temele; toate informațiile prezentate sunt adevărate, incontestabile

Autor: Eduard Lupșescu