Află ce se întâmplă cu educația în Municipiul Constanța!

Constanța este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare. Populaţia Municipiului Constanţa depăşeşte 310.471 persoane.

Conducerea primăriei

Primăria Municipiului Constanța este administrată de Vergil Chițac, care a ocupat posturile de  Președinte al Organizației Municipale a PNL, Senator în Senatul României și șef al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO. A obținut două diplome de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Nave, anume o diplomă de inginer de la Facultatea de Mecanică, Secția Nave și o diplomă de doctor în științe cu specialitatea hidromecanică navală şi structuri navale.

La momentul actual, Vergil Chițac este urmărit penal pentru abuz în serviciu, după ce ar fi acordat finanțarea de 1.728.000 lei pentru o competiție sportivă unei firme din Monaco fără a fi fost făcută o procedură de selecție publică în prealabil (sursă).

Bugetul acordat educației

Bugetul acordat de către primărie a avut o creștere constantă în valoare absolută, anul 2023 făcând excepție. Totuși, de la an la an, procentul acordat educației a fluctuat: fie a crescut, fie a scăzut. Procentual, anul 2023 este cel mai sărac din punctul de vedere al bugetului acordat educației.

• În anul 2020, educația a primit 11.11% din buget, anume 111.757 lei.
• În anul 2021, procentul acordat educației a scăzut: 10.80%. Totuși, suma totală a crescut la 129.124 lei.
• În anul 2022 au crescut și procentul, dar și suma totală din buget acordate educației, anume 13.36%, respectiv 209.678.
• În anul 2023, educația a primit cel mai mic procent din buget din ultimii patru ani, anume 10.53%. Și suma în valoare absolută acordată educației a scăzut față de anul precedent, fiind de 203.676.

Burse

Conform Hotărârilor Consiliului Local publicate pe site-ul Primăriei Municipiului Constanța, modul în care s-au acordat bursele este prezentat mai jos. Menționăm că bursele se acordă anual, conform al (2), (3) art. 82 al Legii 1/2011: 

“(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației și Cercetării. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.”

Totuși, după cum se poate vedea, numărul beneficiarilor fluctuează de la semestru la semestru, ori de la începutul semestrului până la finalul acestuia (discrepanța dintre HCL-ul publicat inițial și cel care vine cu modificări):

• Anul școlar 2019-2020, semestrul I: bursa de performanță a fost de 500 lei și a fost acordată, confrom H.C.L. nr.432/31.10.2019 pentru 199 de elevi, iar prin H.C.L. nr.60/28.02.2020, care a modificat-o pe prima, această bursă a fost acordată către 180 de elevi; bursa de merit a fost de 50 de lei și a fost acordată mai întâi către 10.307 elevi, apoi către 10.328; bursa de studiu a însumat 250 de lei, acordată inițial către 327 de elevi, apoi 321; bursa de ajutor social a fost de 250 de lei și a fost primită de 3.257 de elevi, apoi, după modificare, de 3.276 de elevi.
• Anul școlar 2019-2020, semestrul II: prin H.C.L. nr.57/19.02.2020 se decide că bursa de performanță însumează 1000 de lei și este acordată pentru 169 de elevi, H.C.L. nr. 142/29.05.2020 (ce modifică HCL inițial) păstrează acest număr; bursa de merit este de 50 de lei și este acordată inițial pentru 13.922 de elevi, apoi 13.941; bursa de studiu este de 250 de lei și se acordă inițial pentru 560 de elevi, apoi 563; bursa de ajutor social este de 250 de lei și se acordă inițial pentru 3.417 de elevi, apoi 3.420.
• Anul școlar 2020-2021, semestrul I – H.C.L. nr.432/21.12.2020 specifică cuantumul burselor și numărul de elevi care beneficiază de ele: bursa de performanță de 1000 de lei se acordă și în faza inițială, și după modificare, către 44 de elevi; bursa de merit crește la 100 de lei și se acordă inițial pentru 11.508 elevi, apoi 11.509; bursa de studiu, de 250 de lei, se acordă inițial către 490 de elevi, apoi 492; bursa de ajutor social de 250 de lei se acordă inițial către 3.749 de elevi, apoi 3.767.
• Anul școlar 2020-2021, semestrul II (nu primește nicio modificare, prin H.C.L. nr.64/26.03.2021 este aprobat numărul și cuantumul burselor): bursa de performanță se acordă pentru 51 de elevi și are valoarea de 1.000 de lei; bursa de merit de 100 de lei revine către 16.051 de elevi; bursa de studiu de 250 de lei este primită de 724 de elevi; bursa de ajutor social este primită de către 3.854 de elevi, fiind de 250 de lei.
• Anul școlar 2021-2022, semestrul I: H.C.L. nr.358/29.10.2021 specifică fapul că bursa de performanță, ce însumează 1.000 de lei, se acordă pentru 45 de elevi, iar H.C.L. nr.36/28.02.2022, ce vine cu modificări, specifică faptul că numărul beneficiarilor scade la 37; bursa de merit, de 100 de lei, este primită inițial de 12.766 de elevi, apoi de 12.754; bursa de studiu, de 250 de lei, este acordată mai întâi către 564 de elevi, apoi către 561; bursa de ajutor social de 250 de lei se acordă inițial către 3.762 de elevi, apoi 3.769; 
• Anul școlar 2021-2022, semestrul II: prin H.C.L. nr.37/28.02.2022 se decide că bursa de performanță de 1000 de lei se acordă către doi elevi, iar, prin H.C.L. nr.261/29.06.2022, această bursă revine unui singur elev; bursa de merit de 200 de lei este acordată inițial către 9.533 de elevi, apoi 9.542; bursa de studiu de 250 de lei este acordată pentru 714 elevi în ambele versiuni ale hotărârii; bursa de ajutor social de 250 de lei se acordă inițial către 4.797 elevi, apoi 4.811.
• Anul școlar 2022-2023 (H.C.L. nr.477/31.10.2022 a fost modificată de 5 ori): bursa de performanță a însumat 1000 de lei, iar beneficiarii au fluctuat astfel: 161-166-167-169-170-170; bursa de merit, de 200 de lei, astfel: 7.209-7.190-7.190-7.187-7.199-7.207; bursa de studiu, de 250 de lei: 776-788-789-791-792-792; bursa de ajutor social de 250 de lei: 3.267-3.285-3.298-3.323-3.337-3.341.

Între primarul Vergil Chițac și reprezentanții elevilor, bursele au reprezentat cel mai des un motiv de contraziceri. În anul 2020, primarul a amenințat președintele Asociației Elevilor din Constanța de la momentul respectiv cu o plângere penală deoarece aceasta cerea acordarea burselor de merit, care nu erau incluse în buget. 

În 2022, problema burselor a fost ridicată în momentul în care Verghil Chițac a vrut să schimbe criteriile de acordare a burselor pentru semestrul al doilea, acest lucru fiind în afara legii, după cum spun reprezentanții elevilor: “Legea educației specifică clar faptul că bursele elevilor se acordă anual, nu semestrial. În acest sens, numărul elevilor ce beneficiază de burse nu ar trebui schimbat de la un semestru la altul decât prin creștere, fiind adăugați elevii de clasa a IX-a și a V-a, care nu pot primi bursă în semestrul I […] având în vedere faptul că numărul burselor trebuie să fie stabilit anual de către consiliile locale, în baza mediilor generale anuale ale elevilor,  dreptul de a beneficia de bursă este stabilit pe tot parcursul unui an școlar, neputând fi revocat dreptul unui elev la bursă în timp ce el deja își exercită acest drept.”.

Proiecte

Proiectele demarate de Primăria Municipiului Constanța și postate pe site sunt finanțate exclusiv din fonduri europene, inclusiv cele ce impactează sectorul educațional. 

Dintre cele două proiecte aflate în faza de precontractare/contractare, unul reprezintă dotarea unităților de învățământ din municipiul Constanța cu echipamente IT în contextul Covid 19. Conform site-ului Primăriei Municipiului Constanța, obiectivul proiectului este următorul: “Facilitarea accesului la procesul de învățământ în mediul on-line prin dotarea unităților de învățământ preuniversitar de stat din municipiul Constanța cu echipamente mobile din domeniul tehnologiei informației de tipul tabletelor școlare, precum și a altor echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice în mediul on-line în bune condiții.”, în contextul în care proiectul nu a fost pus în aplicare în perioada învățământului online, moment în care utilitatea acestuia ar fi fost cea mai ridicată.

Numeroase proiecte contractate prin PNRR care se află în stadiul de implementare se concentrează pe creșterea eficienței energetice a clădirilor școlilor, precum Grădinița cu program prelungit nr. 45, Liceul Tehnologic “Tomis”, Liceul Teoretic “Lucian Blaga”, Școala Gimnazială nr. 6, Colegiul Național Pedagogic “Constantin Brătescu”.

Mai mult, alte proiecte, tot în stadiul de implementare, prevăd reabilitarea și modernizarea clădirilor, cum ar fi Grădinița cu program prelungit “Steluțele Mării”, Școala Gimnazială nr. 7 “Remus Opreanu” și Colegiul Național “Mihai Eminescu”.

În secțiunea de proiectele finalizate se numără proiectul ce vizează creșterea eficienței energetice a Liceului Teoretic “Ovidius”, singurul ce impactează sectorul educațional. Totuși, data finalizării acestuia nu este disponibilă pe site. 

Activități extrașcolare

Referitor la întrebarea noastră cu privire la măsurile întreprinse pentru a garanta elevilor și tinerilor din localitate activități extrașcolare de calitate, Primăria Constanța a revenit cu următorul răspuns, fără a oferi un exemplu concret:

“Primăria Municipiului Constanța prin direcția de specialitate intreprinde o serie de activități educative extrașcolare pentru a garanta tinerilor activități extrașcolare de calitate după cum urmează: proiecte și programe educative, concursuri, festivaluri, expoziții, campanii, schimburi culturale, expediții, școli, tabere și caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, ateliere deschise, tururi ghidate, competiții sportive. 

În același context, Direcția Cultură, Educație, Sport, Turism, lansează anual o sesiune de selecție privind finanțări nerambursabile acordate din bugetul local al municipiului Constanța în Domeniul Tineret și Sport pentru diversitatea activităților dedicate tinerilor. 

Municipalitatea pune accent pe activitatea extrașcolară care reprezintă segmentul de educație, și care asigură în mare parte transferul de cunoștințe, acumulate de către elevi în cadrul programului standard de ore obligatorii (curriculum formal) în practică, oferind astfel elevului posibilitatea de a dezvolta deprinderi practice și de a implementa în practică cunoștințele teoretice acumulate.

Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. 

Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează implicarea tinerei generații in actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă și cea comportamentală.” 

6. Paza în școli

Conform răspunsului Primăriei Municipiului Constanța, aceasta nu asigură paza unităților școlare, lăsând această responsabilitate în mâna directorilor fiecărei unități: “Primăria municipiului Constanța nu asigură paza unităților școlare, deoarece responsabilitatea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu de unitățile de învățământ revine directorului instituției, care este conducătorul unității, în accepțiunea art. 4 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată.”. Astfel, fiecare unitate se ocupă de contractarea serviciilor de pază și de plătirea acestora. Este însă îngrijorător fapul că primăria se dezice de la această responsabilitate și că nu deține informații despre fiecare unitate în parte, respectiv dacă respectă sau nu legea în protejarea elevilor.

Situația școlilor închise

 În ceea ce privește numărul de școli închise pentru că existau prea puțini copii, primăria ne-a oferit un răspuns contradictoriu, anume că nu deține informații referitoare la acest fapt, însă le putem găsi pe site:

“ –   unitatea administrativ-teritorială nu deține informații cu privire la unitățile de învățământ închise în ultimii cinci ani, deoarece deciziile cu privire la acest aspect sunt adoptate la nivelul Ispectoratului Școlar Județean Constanța. în acest sens, pentru obținerea de informații, vă rugăm să vă adresați instituției mai sus menționată; 

–   pentru fiecare an școlar, anual, la nivel de municipiu se aprobă prin hotărâre de Consiliu Local organizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular, acestea putând fi accesate pe site-ul primăriei municipiului Constanța”. 

Organizarea rețelei școlare menționate mai sus reprezintă enumerarea sutelor de unități de învățământ ce formează rețeaua în fiecare an. Nu sunt făcute însă publice informații cu privire la închiderea unităților, ori motivul pentru care ar fi fost închise.

Părerile beneficiarilor

Am întrebat-o pe Ariana Dudună, președinte al Asociației Elevilor din Constanța, ce părere are despre situația învățământului în Constanța, pentru a afla cum arată învățământul din județul Constanța din perspectiva beneficiarilor, și a răspuns astfel:

Î: Ești mulțumită de calitatea educației din localitate?

R: Din fericire, Constanța se situează mult mai bine față de alte localități, în special în comparație cu mediul rural. Totuși, dacă ar fi să comparăm cu alte municipii din țară, în continuare vedem că ne aflăm la coadă. Nu sunt mulțumită de calitatea educației din Constanța, în special din perspectiva investițiilor în educație.

Î: Cum ai descrie atitudinea Primăriei față de sistemul educațional din localitate?

R: Din păcate, educația în Constanța este de multe ori tratată de către Primărie cu indiferență. Elevii nu votează, deci investițiile în educație nu au un impact electoral mare. De cele mai multe ori, acestea se întâmplă strict în perioada alegerilor, nereprezentând o prioritate pentru autorități.

Î: Cum ai investi bugetul primăriei pentru a crește șansele de reușită copiilor și tinerilor din comunitate?

R: În primul rând, aș investi în infrastructura școlilor “de cartier”, care de multe ori ajung să fie neglijate, în comparație cu liceele “de top”. Mai mult, aș mări bursele de ajutor social ale elevilor, considerându-le cele mai importante. Mai departe, aș investi constant în finanțarea complementară a școlilor, astfel încât toate școlile să aibă bani pentru nevoi de bază: markere, hârtie igienică, reparații, etc. 

Î: Se plătește fondul școlii/fondul clasei în școala din această localitate?

R: Fenomenul fondului școlii este unul vast răspândit la nivelul Constanței. Din fericire, în urma demersurilor AEC, acesta s-a mai redus, fiind însă din păcate înlocuit în multe școli de fondul clasei.