Află ce se întâmplă în educație în municipiul Brăila!

Brăila este municipiul de reședință al județului cu același nume, aflat predominant pe malul stâng al Dunării, în regiunea istorică a Munteniei. Fiind al 11-ea cel mai mare centru urban din țară după populației, conform INS. În municipiu sunt înregistrate 59 de unități de învățământ. Conform primăriei Brăila, nu au fost desființate unități de învățământ în ultimii 5 ani din motive demografice. 

Investiții și buget alocat

În ultimii ani, bugetul alocat învățământului a fost supus unei creșteri graduale (19.792,72 de mii de lei în 2020, 24.195,71 de mii de lei în 2021, 34.561,63 de mii de lei în 2022, și  35.149,10 de mii de lei în 2023).

În 2020 cuantumul burselor a fost de 60 de lei pentru cea de performanță, 50 de lei pentru merit, respectiv 40 de lei pentru bursele de studiu și cele sociale. În 2021 aceste cuantumuri au fost crescute la 120 pentru bursa de merit, 110 pentru cea de performanță, și 100 de lei pentru cele de studiu și sociale. În 2022, municipiul Brăila a acordat cuantumul minim stabilit de lege, adică 500 de lei pentru bursa de performanță, 200 lei pentru bursa de merit și cea socială,  și 150 lei pentru bursa de studiu.

Prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) au fost reabilitate un număr de 4 unități de învățământ, și a fost finanțată  punerea în construcție a unei creșe în cartierul Buzăului. De asemenea, prin PNRR, au fost renovate energetic 4 unități. Există un singur obiectiv de investiție aprobat din bugetul de stat, anume reabilitarea unei clădiri școlare, însă din bugetul local obiectivele de investiții sunt numeroase lucrări de infrastructură asupra clădirilor școlilor din municipiu, amenajarea spațiilor de joacă, și amenajarea unui autodrom în cadrul Liceului Tehnologic “Panait Istrati”.

Conform primăriei municipiului, activități pentru tineret au fost planificate la Casa Culturală a Municipiului Brăila, Teatrului de Păpuși “Cărăbuș” și Teatrul “Maria Filotti”.

La capitolul siguranță, instituțiile de învățământ pe raza municipiului au fost repartizate Poliției Locale, Poliției Municipiului Brăila și Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila, activitățile întreprinse de aceste structuri fiind predominant patrule, fluidizări ale traficului rutier în apropierea unităților și asigurarea intervenției în cazul incidentelor ce țin de competența acestor organe, în eventualitatea desfășurării acestora în cadrul unităților de învățământ.

Fenomenul Brăila

Cu toate acestea, nu se poate scrie despre educația în Brăila fără a menționa „fenomenul Brăila”. Practic, se fac anumite presiuni asupra elevilor care nu au șanse să ia note foarte mari sau să nu ia deloc examenul de capacitate, să nu participe la testări, pentru a nu da o medie per total școală mai slabă decât și-ar dori managementul școlii respective sau managementul școlii la nivel de inspectorat județean. Practica a fost scoasă la iveală în anul 2018 prinrezultatele unui studiu realizat de Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst, care relata la acea vreme că „Fenomenul Brăila” este o modalitate de selecție a elevilor care „merită” să dea examenele decisive pentru viitorul lor.. Totul pentru a da bine în statisticile ulterioare testărilor. 

“Se fac anumite presiuni asupra elevilor care nu au șanse să ia note foarte mari sau să nu ia deloc examenul de capacitate, să nu participe la testări, pentru a nu da o medie per total școală mai slabă decât și-ar dori managementul școlii respective sau managementul școlii la nivel de inspectorat județean. (…) Cel mai evident exemplu a apărut la Brăila, unde aveam pe locul I din țară județul Brăila la rezultate, adică după București în 2017. În același timp Brăila ieșea pe locul 1 șI la numărul de elevi neparticipanți la evaluarea națională. Un procent de 36%, aproape 40%”, a spus atunci Laura Marin, președinte The Human Catalyst. 

De mai bine de 12 ani, această practică este un factor de stres insurmontabil pentru elevii brăileni, și se pare că lucrurile se mișcă foarte greu. În 2023, atenția asupra acestui fenomen a fost reîmprospătată, când un caz de suicid provocat, conform presei și a apropiaților, a fost puternic mediatizat. Un atlet de 19 ani și-a luat în mod tragic viața ca urmare a excluderii sale din examenul de Bacalaureat. 

Despre primarul Brăilei

Primarul Municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, se află la al doilea mandat. Având o experiență politică ce datează din 1999, fiind ales vicepreședinte al Organizației Județene de Tineret PSD. În 1998 și-a obținut Licența în Relații Economice Internaționale de la Universitatea  Constantin Brâncoveanu Brăila, o universitate privată. Tot în acel an, a început studiile la Facultatea de Drept a Universității Nicolae Titulescu, având să promoveze în 2002. În intervalul 1998-2008, a lucrat ca dispecer, șef birou marketing, consilier al directorului general pe probleme de integrare europeană si marketing, fiind și membru al Consiliul de Administrație Regia Autonomă a Administrației Zonei Libere Brăila.

Între 2003 și 2008 a fost consilier județean, iar între 2003 și 2005 a fost director a Filialei Brăila (pentru județele Brăila, Buzău, Galați, Vrancea si Tulcea) a Companiei Națională de Administrare a Fondului Piscicol.

În 2009 a fost director coordonator adjunct pentru Garda de Mediu Brăila, același an în care a început studiile la faimoasa Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Științe și Mediu Galați, terminându-și studiile în 2011, obținând un master în monitorizarea și managementul mediului. 

Între 2008 și 2012 a fost consilier municipal și reprezentant al Consiliului Local Municipal Brăila (acționarul majoritar) in Adunarea Generala a Acționarilor S.C. ECO S.A. Brăila. 

Între 2006 și 2012, pe lângă funcțiile antemenționate și studii, domnul Dragomir a fost și broker imobiliar pentru S.C. REWE Romania S.R.L., firmă care în 2012 avea datorii de 280.815.938 de lei. 

Între 2012 și 2016 a fost membru al Camerei Deputaților, cu 7 luări de cuvânt și 6 întrebări/interpelări.

Domnul Dragomir deține 2 terenuri agricole și un teren intravilan în județul Brăila, și un teren agricol în Galați. De asemenea, deține un apartament, iar pe numele soției figurează o casă de locuit.

În declarația de avere (cea mai recentă accesibilă fiind cea din 2019) mai este prezent și un Peugot din 2008 și o datorie de 128.821.7 lei la Consiliul Județean Brăila scadentă în 2020.

Deși nu figurează în CV, în declarația de avere figurează drept cadru didactic asociat la Universitatea Constantin Brâncoveanu Brăila ( remunerație anuală de 8.811 lei). Indemnizația de primar anuală a domnului Dragomir era la data publicării declarației de avere de 127.539 lei.

În octombrie 2020, transmitea pe Facebook un mesaj prin care saluta decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgentă care duce la faptul că în municipiu nu e obligatorie masca sanitară în spațiile publice deschise, cu câteva excepții. Primarul PSD exclamă ”VICTORIE !!! FĂRĂ MASCĂ ÎN BRĂILA !!! [sic]”, după care pune la îndoială utilitatea măștii: ”Persoane mai temătoare spun … dar dacă nu purtăm masca o să crească cazurile. Eu ii intreb, cu tot respectul – garantează cineva că dacă purtăm masca nu ne infectam? Există un studiu oficial? Personalul D.S.P. Brăila a purtat mască, a respectat regulile … și totuși s-a infectat !!![sic]”