România Curată i-a solicitat un punct de vedere avocatului Dan Mihai, legat de riscurile la care s-a expus Robert Turcescu prin faptul că a mărturisit că a fost ofițer acoperit (implicit că, astfel, a deconspirat identitatea unui ofițer acoperit) sau Traian Băsescu dacă deconspiră un ofițer acoperit. Mai jos puteți citi răspunsul expertului România Curată.
***
Informatiile privind identitatea angajatilor serviciilor de informatii sunt clasificate ca secrete de stat, asa cum e clasificata, de altfel, intreaga activitate a serviciilor de informatii (clasificarea integii activitati e facuta chiar prin legile de organizare si functionare a SRI, SIE si prin Legea securitatii nationale).
Nu am gasit in legile de organizare si functionare a SRI (Legea 14/1992), SIE (Legea 1/1998) sau in Legea Securitatii Nationale (Legea 51/1991) vreo infractiune specifica, prin care sa fie pedepsita, separat, dezvaluirea identitatii unui angajat al serviciiilor. Din acest motiv, singurele infractiuni care intra in discutie in legatura cu aceasta dezvaluire a identitatii sint cele prevazute in Codul Penal si care sanctioneaza dezvaluirea de informatii clasificate (secrete de stat).
In actualul Cod Penal, infractiunle relevante in cauza ar fi cele din Art. 303 si din Art. 407, care prevad:
“Art. 303 Divulgarea informaţiilor secrete de stat
(1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
2) Deţinerea, fără drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce conţine informaţii secrete de stat, dacă poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Persoana care deţine un document ce conţine informaţii secrete de stat, care poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, nu se pedepseşte dacă predă de îndată documentul la organul sau instituţia emitentă.”
”Art. 407 Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională
(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce conţine informaţii secrete de stat, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani.
(3) Divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.”
Nu voi intra intr-o analiza amanunita a textelor, pentru ca alta e chestia. Se observa ca este pedepsita divulgarea unor secrete de stat. Si, in general, cu exceptia cazului de la Art. 407, alin. (1), se pedepseste doar divulgarea fara drept a secretelor de stat. O divulgare “cu drept” inseamna o divulgare permisa de lege. Iar, uneori, prin lege se permite aceasta divulgare
Pentru a vedea care sint conditiile pentru ca o informatie sa aiba caracter secret de stat ori sa poata fi divulgata, sint relevante doua legi, la care face trimitere, indirect, Art. 178 Cod Penal, care defineste informatiile secrete de stat ca fiind cele care sint clasificate asa conform legii. Cele doua legi relevante sint Legea 182/2002 – protectia informatiilor clasificate si Legea 544/2001 – liberul acces la informatii de interes public. Iar din aceste legi prezinta importanta cam un articol din fiecare:
Art. 24, alin. (5) din Legea 182/2002: “(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”
Art. 13 din Legea 544/2001: “Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.”
Deci, daca vor intra in vreo ancheta penala, pe parcursul ei va trebui stabilit, in functie de detaliile concrete ale fiecarei spete, daca s-au incadrat sau nu in cazurile de exceptie mentionate mai sus. Si va fi obligatia lor sa dovedeasca existenta acelor cazuri de exceptie.
In plus ca, asa cum rezulta din textele Art. 303 si Art. 407 Cod Penal, nu orice divulgare, chiar facuta fara drept, de informatii secrete de stat e infractiune, ci numai divulgarea secretelor de stat prin care au fost afectate interesele (doar cele legitime – conforme cu legea) unei autoritati sau institutii publice sau prin care a fost pusa in pericol securitatea nationala. Afectarea/ periclitarea trebuie dovedita de cei care fac acuzarea. Nu e suficient sa o afirme, trebuie sa o si dovedeasca. In speta, nu prea ar fi vizibile prejudiciile ce pot fi aduse securitatii nationale sau SRI/ SIE prin dezvaluiri de acest gen. Dupa cum am zis, potrivit Codului Penal (Art. 303 si 407) se poate imputa celor ce dezvaluie doar prejudicierea unor interese legitime ale SRI/ SIE/ directii de informatii militare, nu si a unor interese contrare legii sau neprevazute de lege (de ex.: influentarea opiniei publice prin inflitrarea in presa de agenti acoperiti nu e un interes legitim, nu e prevazut si protejat de lege).
***
Citește pe aceeași temă:
VAX
Tot circul asta cu „acoperitii” ramane o enigma. Cu toate lamuririle date de specialisti ramane o intrebare fara raspuns. Daca exista un act normativ care prevede incompatibilitatea functiilor de parlamentar, magistrat, ziarist, etc. cu cea de ofiter acoperit nu inteleg in ruptul capului cum se poate ajunge la aceasta situatie. Cei care l-au racolat pe respectivu sau sefii lui din serviciile secrete nu-l atentioneaza sa renunte la aceea functie, fara a face public acest lucru dar de ce nu i-o cere, mai ales ca e vorba de functii publice. Aceste lucruri legate de incompatibilitate pot fi evitate prin cooperare intre servicii si persoanele in cauza. DE CE NU SE FACE ACEST LUCRU ?
Presupunand ca este „ofiter acoperit”, cred ca pentru ce a facut ii sunt mai degraba aplicabile urmatoarele:
„Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice
Art. 304. –
… (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”.
Dar cei care l-au acuzat pe Turcescu de faptul ca ar fi ofiter acoperit (Antena 3, Ilie Sarbu) nu risca nimic? Legea nu spune ca cei care dau de gol un agent sunt condamnabili? De ce in cazul lor legea este blocata?