În data de 2 februarie 2023, deputații din Comisia pentru învățământ au avut o ședință de analizare și documentare în vederea întocmirii unui raport. Mai exact, deputații au avut de scris o Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind progresele înregistrate în direcția realizării Spațiului european al educației. Raportul privind progresele înregistrate reprezintă contribuția Comisiei la evaluarea la jumătatea perioadei din 2023, cu scopul de a efectua un bilanț și de a menține ritmul, angajamentul și participarea la realizarea SEE.
Termenul până la care comunicarea trebuie să fie gata este 14 februarie 2023, Comisia fiind sesizată pentru examinarea fondului.
Abordarea generală pentru realizarea spațiului european al educației se bazează pe un set de obiective de politică pentru reformă și cooperare europeană, ținte la nivelul UE pentru măsurarea progresului, acțiuni la nivelul UE pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare și un cadru de guvernanță reformat pentru cooperare și co-creare.
Conform proiectului, întrucât finanțarea din partea UE sprijină construirea spațiului european al educației printr-un program Erasmus+ cu un buget de două ori mai mare comparativ cu perioada 2014-2020 (de peste 26 de miliarde EUR), se estimează că totalul cheltuielilor la nivelul UE pentru educație și competențe se va tripla în perioada 2021-2027 comparativ cu perioada 2014-2020.
Unul dintre aspectele punctate de proiect este nevoia de prioritizare a principiului echității în educație, venind cu studii care să sprijine argumentele: “Cu toate acestea, mediul socio-economic este în continuare cel mai important indicator al rezultatelor în materie de educație. În esență, copiii și tinerii care provin din medii defavorizate au rămas în urmă în ceea ce privește toate țintele la nivelul UE. Copiii (cu vârsta de cel puțin 3 ani) expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială sunt cu 7,5 puncte procentuale mai puțin susceptibili de a participa la servicii formale de îngrijire a copiilor. Tinerii ai căror părinți au un nivel scăzut de educație sunt de nouă ori mai susceptibili de a părăsi prematur sistemele de educație și formare și cu 48,6 puncte procentuale mai puțin susceptibili de a absolvi învățământul terțiar în comparație cu tinerii ai căror părinți au un nivel ridicat de educație. În ceea ce privește principalele competențe pentru învățarea pe tot parcursul vieții, lipsa progreselor în ceea ce privește competențele de bază poate fi cauzată de faptul că problema profundă a inechității nu este suficient abordată. Este posibil ca impactul pandemiei să fi exacerbat inegalitățile în ceea ce privește rezultatele școlare. În acest context, este puțin probabil ca țintele la nivelul UE să fie atinse fără a se pune mai mult accentul pe echitate în educație.”
La nivel european, proiectul are 7 obiective prezentate în tabelul de mai jos:
Se punctează și lipsa profesorilor în unitățile și modul în care acest fapt afectează calitatea educației: “În plus, deficitul de cadre didactice, cauzat în mare parte de îmbătrânirea forței de muncă în rândul cadrelor didactice și de gradul scăzut de atractivitate a profesiei, se agravează în întreaga UE, ceea ce reprezintă un risc grav pentru calitate și echitate în educație, chiar și în unele dintre țările care înregistrează cele mai bune rezultate. Deși lipsesc date comparabile pentru statele membre, estimările raportate de statele membre și menționate în rapoartele de țară respective indică amploarea problemei. Problemele sunt, în general, mai grave în domenii precum STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și TIC și în zonele îndepărtate sau defavorizate. Pentru a spori predarea și învățarea bazate pe competențe, în mai multe țări sunt în desfășurare reforme cuprinzătoare ale programelor școlare, care necesită cadre didactice bine pregătite și cu experiență. Pentru a îmbunătăți atractivitatea profesiei, salariile au crescut semnificativ în ultimii ani în mai multe țări. Statele membre urmăresc să atragă mai mulți candidați pentru formarea inițială a cadrelor didactice, să sprijine cadrele didactice debutante, să îmbunătățească condițiile de muncă și să ofere căi alternative de acces la această profesie“.
În final, raportul prezintă concluziile aplicării proiectului până în momentul de față, acestea fiind:
- înregistrarea progreselor din ultimii 2 ani, SEE aducând o perspectivă optimistă asupra procesului de educație;
- tragerea unui semnal de alarmă cu privire la performanțe îngrijorătoare care necesită eforturi sistemice pe termen mai lung de îmbunătățire a calității și echității în educație și formare;
- axarea pe procesul de punere în aplicare, pe investiții de calitate și pe consolidarea gradului de absorbție și a monitorizării va fi esențială pentru anii următori.
Analiză realizată de Oana Mircică, editorialist în cadrul Monitorului Educației2
Oana are 18 ani și este elevă în cadrul Liceului Teoretic „Traian” din Municipiul Constanța. După spusele sale, „Dezinformarea din spațiul public, precum și dificultatea cu care cetățeanul de rând ar putea să fie informat corect, nu pot decât să mă îngrijoreze. Pentru dezvoltarea sănătoasă a unei societăți, un interes semnificativ ar trebui să fie acordat educației”
