vizual realizat de Damian Cozma
Informații personale
Ioan Cupșa (născut pe 25 septembrie 1965, la Târnăveni, județul Mureș, România) este membru al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, fiind la al treilea mandat de deputat pentru grupul parlamentar PNL, fiind ales în circumscripția Bihor.
Studii și experiență profesională
Conform CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, urmat între 1985 și 1990 Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Ulterior, a ales să se reprofileze, urmând între 1991 și 1997 Facultatea de Drept a Universității “Babeş-Bolyai”din Cluj-Napoca.
Din 1997 și până în prezent este membru al Baroului Bihor (UNBR), profesând ca avocat în afara mandatelor publice.
Activitate politică
În 1990 intră în PNL. Între 2002 și 2004 ocupă funcția de președinte al Biroului Permanent Local PNL Oradea, moment din care a rămas membru al Biroului până în prezent. Este membru B.P.L. al PNL Oradea.
Între 2008 și 2012 a fost consilier local în C.L. Oradea, unde a fost în fruntea Comisiei de urbanism a Consiliului. Conform acestuia într-un interviu pentru Ebihoreanul dat în 2012 – în timpul candidaturii mandat de deputat, în timpul mandatului său costul per kilometru de drum a scăzut cu 40%. A susţinut o aşa-numită “taxă de linişte” pentru localurile de noapte, ce a fost respinsă de municipiu. În 2011, din 359 de licitații publice ( de organizarea cărora Cupșa era responsabil) 7 au fost contestate.
A urmat să fie ales deputat în în mandatul 2012-2016, spunând în prima campanie electorală că va acționa ca “lobby-ist” pentru Oradea.
Ioan Cupșa a fost membru al controversatei “Comisii Iordache”, anume Comisia specială pentru legile justiției, ce a fost desființată în 2019, citând un impact public negativ.
Cupșa a fost printre candidații pentru postul de judecător la Curtea Constituțională în 2019, obținând 63 de voturi.
Deputatul a semnat de-a lungul celor trei mandate pentru 39 de moțiuni de cenzură, dintre care singura ce nu a fost respinsă sau retrasă a fost cea pentru demiterea guvernului Dăncilă.
Activitate parlamentară
Ioan Cupșa a fost ales ca deputat în trei mandate: 2012-2016, 2016-2020, și actualmente 2020-2024.
În ultimul său mandat, cele mai relevante proiecte de lege din domeniul educației pentru care a semnat sunt:
- L184/2022, cu privire la incluziunea romilor în sistemul educațional
- B118/2022, pentru abrogarea alineatului 5^1 din LEN 1/2011, ce prevedea că un contract individual de muncă încheiat pentru o perioadă determinată în cazul unui asistent universitar se transformă automat, prin efectul legii, într-un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- L174/2022 pentru modificarea LEN 1/2011, ce permite cadrelor didactice universitare să se pensioneze la sfârșitul anului universitar în derulare când împlinesc vârsta de 65 de ani
- L703/2022 ce conferă unităților de învățământ speciale și statutul de centre de resurse și asistență educațională pentru tinerii, copiii, și elevii integrați în învățământul de masă prin modificarea LEN 1/2011
- L416/2022 ce modifică LEN 1/2011 astfel încât și elevii din învățământul privat să beneficieze de burse sociale și de studiu
- PL-x nr. 457/2019, prin care se introduce o nouă materie, anume educația pentru sănătate, predată începând din clasa a VIII-a cu acordul părinților. Acest proiect de lege continuă controversata serie de de materii adoptate de Parlament și nu de Ministerul Educației.
Pe lângă Comisia pentru învățământ, deputatul este membru și în Comisia pentru constituționalitate, și vicepreședinte în Comisia juridică, de disciplină și imunități.
De asemenea, este vicepreședinte în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei, și membru al Grupului Ecumenic de Rugăciune. Conform unui articol al Societății Academice din România, acest Grup ecumenic de rugăciune acționează ca un suprapartid neînregistrat. Acest grup nu apare pe site-ul Parlamentului în nicio categorie de structură parlamentară, astfel existând în afara reglementărilor pentru grupuri parlamentare. Deși ar putea fi considerat un grup informal, acesta însă are antet și emite comunicate oficiale, organizând evenimente la Casa Poporului și inițiative legislative cu serioase valențe conservatoare. Membrii au militat pentru Referendumul pentru Familie, dar și pentru lipsa educației sexuale, a celei despre identitatea de gen și a parteneriatului civil.
Activitate parlamentară în cifre:
Luări de cuvânt 27: (24 în ședințe)
Propuneri legislative inițiate: 104, din care 24 promulgate legi
Întrebări și interpelări: 1
Avere și interese
Conform celei mai recente declarații de avere (de la 09.06.2022) Ioan Cupșa are pe numele său și al soției sale 4 terenuri, dintre care 3 intravilane ( două dintre ele dobândite în 2009, iar cel din urmă în 2019; terenurile se află în județul Bihor și măsoară 550, 1951, și 227 metri pătrați) și un teren agricol (dobândit în 2020, amplasat tot în Bihor, și având 15000 metri pătrați).
Împreună cu soția sa, deține 2 apartamente în Bihor, ( dobândite în 2011 și 2014 și măsurând 45, respectiv 20 de metri pătrați), o casă de locuit (construită în 2017 și având 300 de metri pătrați), și un spațiu comercial ( dobândit în 2019, 164 metri pătrați). În 2015, soția acestuia, Diana Cupșa, a moștenit o cotă de 3/8 într-un apartament de 108 metri pătrați.
Deputatul deține un Mercedes fabricat în 2005 și un Porsche fabricat în 2014.
În anul 2016, a deschis un cont în euro la Banca Transilvania, ce are în soldul actual suma de 173.222 euro, și două conturi în lei ce au ca sold actual suma cumulată de 115,043 lei.
În 2019 mai deschide două conturi în lei tot la Banca Transilvania (sold activ cumulat de 24.039 lei), iar în 2021 deschide un al doilea cont în euro tot la BT (sold activ de 1959 euro).
Deputatul are un credit la o persoană fizică scadent în 2022 – creditul fiind contractat în 2015- în valoare de 10.000 de euro.
Salariul anual raportat în declarația de avere pentru postul de deputat este de 137.418 lei. De asemenea, din activitatea de avocat a raportat un venit de 178.215 de lei.
Soția deputatului, Diana Cupșa, a raportat un salariu de 116.887 de lei din postul de profesor universitar la Universitatea din Oradea, 14.151 de lei din activitatea independentă de expert în vânzări, și 3.806 de lei din activitatea de expert evaluator la ARACIS. Alocația fiicei acestora a fost raportată la 1.284 de lei.
Ioan Cupșa este membru al Baroului Bihor și avocat la Societatea civilă de avocatură Cupșa Man și asociații. De asemenea, este vicepreședinte BPJ la PNL Bihor și membru BPL la PNL Oradea.
Controverse
Pe lângă statutul de membru la controversatul Grup Ecumenic de Rugăciune, deputatul nu se sfiește de acțiuni și declarații neortodoxe.
În iunie 2015, acesta critica demisia lui Ponta într-o postare pe contul său personal de Facebook, spunând că “Este absolut regretabil – pentru țara noastră – ca un prim-ministru român, fie el chiar un Ponta, să demisioneze ca urmare a unui demers al unui procuror!”, de asemenea spunând că “Ţara noastră nu e condamnată să-şi schimbe numele nici în Republica Penalia şi nici în Republica Procuroria.” Cu toate acestea, Cupșa și-a afirmat de nenumărate ori în spațiul public susținerea pentru separarea puterii în stat și bunul mers al justiției. Ioan Cupșa a semnat pentru moțiunea “Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!” înregistrată în septembrie 2015.
Într-un comunicat preluat de Promptmedia, în august 2017 deputatul i-a cerut demisia lui Tudorel Toader, după ce cel din urmă a propus la vremea aceea modificări la legile justiției, modificări ce au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA își exprima îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi.
În 2018, Ioan Cupșa avea să propună un amendament la un proiect de lege propus în 2015 de Gheorghe Udriște ( ce avea să fie inițial respins, urmând să fie adoptat ca Pl-x nr. 209/2016) ce privea legea exproprierilor (Legea nr.255/2010), ce se vehicula a fi fost votat, conform stenogramei și a înregistrării ședinței, după o discuție de 15 minute între acesta și liderul deputaților PSD, Ioan Munteanu, votul este reluat pentru presupuse vicii de procedură, modificările fiind votate în opoziție de două ori anterior.
Conform G4Media, promulgarea legii avea loc în timpul negocierii dintre Primăria București şi fostul patron dinamovist Dragoş Săvulescu a sumei pe care municipalitatea urma să o plătească pentru Parcul Verdi. Joi, 6 septembrie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat Primăriei să plătească aproape 50 de milioane de euro pentru 4,6 hectare de teren din Parcul Verdi, invocând exact amendamentul deputatului PNL Ioan Cupșa, deși inițial evaluarea fusese făcută pentru suma de 26,4 milioane de euro.
În antemersul celei mai recente candidaturi, acesta a susținut pentru recorder.ro că este “Pentru eliminarea oricărei forme de imunitate parlamentară, doar dacă ea există. Dar nu există imunitate parlamentară. Începerea urmăririi penale se raportează la faptele săvârșite de persoanele care au avut calitatea și de ministru și au acum calitatea de parlamentar.”
În noiembrie 2021, Cupșa depune un proiect de lege (L511/2018) pentru modificarea şi completarea Legii nr.407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic (la data publicării articolului încă fiind la comisii), ce odată aprobată ar permitea vânarea unor animale precum capra neagră, marmota, căpriorul şi cerbul, dar şi 38 de specii de păsări, fiind un pas înapoi pentru conservarea tezaurului ecologic autohton.
Ioan Cupșa a susținut în aprilie 2022 PL-x nr. 342/2022, un proiect de lege ce propunea următoarele schimbări majore la Articolul 7 din Legea 98 / 2016 privind achizițiile publice, care prevede pragurile pentru achiziții directe fără licitație:
– achiziția directă de bunuri și servicii se poate face dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de este mai mică de 500.000 de lei (față de 135.060 lei în actuala lege);
– achiziția directă de lucrări se poate face dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de este mai mică de 5.000.000 de lei (față de 450.200 lei în actuala lege).
„Este o aducere la zi a legilor achizițiilor publice privind Legea 98, legea 99, legea 100/2016. Sunt strâns legate de directiva europeană care reglementează achizițiile publice la nivel european și, de asemenea, legată de această modificare a legii achizițiilor publice este legată de experiența celor care achiziționează bunuri, servicii în Europa”, preciza Ioan Cupșa.
Ioan Cupșa a inițiat controversatul proiect de lege PL-x nr. 430/2022, pentru majorarea pedepselor pentru posesiune și consum de droguri. Acest proiect de lege nu corelează cu principiile de abordare a problemei consumului de droguri ce au funcționat istoric, acest “war on drugs” autohton riscând să se sfârșească la fel de catastrofal ca și cel de peste ocean, început în timpul administrației Nixon, fiind catalogat ca un eșec de Global Commission on Drug Policy. Aceste politici sunt opuse curentului de policy-making adoptat în state precum Olanda, anume decriminalizarea drogurilor de risc (anume cannabisul) și oferirea de programe ce au ca scop reabilitarea utilizatorilor în defavoarea pedepsirii acestora cu închisoare. La acest moment, în România, printre altele, cultivarea, producerea, prepararea, deținerea sau cumpărarea de droguri de risc pentru consum propriu sunt pedepsite cu închisoare între 3 luni și doi ani sau cu amendă penală. Proiectul de lege ar elimina amenda penală pentru cantități mici de substanțe.

Ștefan Busuioc-Trandafir are 16 ani, provine din Constanța și are un spirit de observație fin și cu o puternică forță de analiză.
„Consider că în orice societate democratică, este nevoie ca poporul, nu numai în calitate de beneficiari ai sistemului, ci şi în calitate de componentă esențială a sa, trebuie să-şi țină corpul guvernant responsabil pentru acțiunile pe care doreşte a le lua.”