Sorin Cîmpeanu: parlamentar, ministru și lider al rectorilor

vizual realizat de Damian Cozma

Informații personale 

       Născut în București, la data de 18 aprilie 1968, Sorin Mihai Cîmpeanu este un politician român, fost ministru al Educației și senator român, ales din partea PNL în anul 2020.

Studii și experiență profesională 

      Sorin Cîmpeanu a absolvit Colegiul Național „Sf. Sava” din București în 1986, apoi Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București în 1991, în cadrul căreia și-a susținut doctoratul în anul 2000.

Sorin Cîmpeanu a fost  inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare (actualul Institut Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare) din 1991 până în 1992 și coordonator al Centrului Experimental Periș-Ilfov, din cadrul USAMV între 1992 și 1999. 

Ulterior, acesta și-a desfășurat activitatea academică în cadrul USAMV, având o ascensiune relativ grăbită. Sorin Cîmpeanu a devenit conferențiar în anul 2001 și profesor universitar în anul 2006. De asemenea, a fost prodecan al Facultății de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din cadrul USAMV între 2004 și 2008, decan din 2008 până în 2012, ajungând, într-un final, rector în 2012, poziție pe care o ocupă până în ziua de azi. 

Din 2012 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, organizație care se autodescrie ca fiind „un forum la nivel national, care să cuprindă personalități din domeniul ingineriei și al cărui scop este acela de a promova dezvoltarea cercetării științifice, al creației tehnice și perfecționarea învățământului ingineresc”. Totodată, între 2012 și 2016 a fost membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvic, o instituție publică aflată în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 

Acesta a mai ocupat și funcția de Președinte al comisiei pentru Ingineria resurselor vegetale și animale din cadrul Consiliului Național de Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) între 2012 – 2014 și 2015 – 2016. Tot în anul 2012 a devenit secretar general al Consiliului, poziție pe care a ocupat-o timp de 2 ani. 

Din 2013 a avut funcția de președinte al Consiliul Național al Rectorilor din România, fiind la al treilea mandat în prezent. În 18 septembrie 2020, când a fost reales, controversele și-au făcut numaidecât simțită prezența deoarece Remus Pricopie (rectorul SNSPA) a amenințat cu datul în judecată Consiliul pentru a arăta că mandatul lui Sorin Cîmpeanu de președinte al forului a încetat de drept încă de pe 29 mai 2020.

Ca și activitate publicistică fostul ministru susține în CV-ul său că este autor sau coautor a 18 cărți sau capitole din cărți și manuale și autor sau coautor a 112 articole științifice, fără a exista, totuși, nicio referire la titlul acestora.

Cîmpeanu a fost  membru în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN), înfiinţată de Gabriel Oprea împreună cu George Maior, cunoscută prin titlurile de doctor, bazate pe teze plagiate. În 2021 și-a dat demisia din aceasta care a venit după o serie de contre între el   și Remus Pricopie, în același timp rector SNSPA.

În luna septembrie a anului trecut, Emilia Șercan scria pentru PressOne despre modul în care ar fi plagiat Sorin Cîmpeanuîn anul 2006: „și-a însușit (…) cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor –  nouă pagini dintr-un curs universitar.

(…) Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.”

Avere și interese 

Din declarația de avere depusă la Senat în iunie 2022, Sorin Cîmpeanu deține, împreună cu soția sa, un teren intravilan în Otopeni, dobândit în 2013, având o suprafață de 1479 metri pătrați și o casă de locuit, dobândită în 2019 cu o suprafață de 486 metri pătrați. Sorin Cîmpeanu deține singur un apartament, dobândit în 2008, având o suprafață de 72 metri pătrați.

În ceea ce privește autoturismele, are o mașină Dacia, anul fabricației 1980, una marca Fiat, anul fabricației 1973 și una marca BMW, anul fabricației 2013.

Există 5 conturi deschise pe numele său, 4 la Banca Transilvania, dintre care 3 în RON, pe care se află 3377 lei, 83528 lei , respectiv 155934 lei și unul în EURO pe care se află 94033 euro. De asemenea, Sorin Cîmpeanu mare are un cont la BCR, în RON, pe care se află 41914 lei.

Din declarația sa de interese reiese faptul că domnul Sorin Cîmpeanu este acționar la SC ITM AMIRO SA, „o societate comercială cu capital integral privat, românesc. ITM AMIRO SA are ca obiect principal de activitate producția și comercializarea de tehnica medicala diversă, cu domeniul de excelență în aparatura medicala de sterilizare, mobilier medical si instrumentar medical”, așa cum arată site-ul companiei.

Sorin Cîmpeanu are calitatea de membru în cadrul Asociației Black Sea Regional Project (în sprijinul Agendei Maritime Comune, Programul Blueing the Black Sea (BBSEA) sprijinit de Banca Mondială și de partenerii săi ar viza catalizarea investițiilor în economia albastră pentru Marea Neagră) și al Fundației pentru Debirocratizarea României. 

De asemenea, este președinte suspendat în cadrul Consiliului Național al Rectorilor, președinte în cadrul Agenției Universitare a Francofoniei (rețea globală de instituții de învățământ superior și de cercetare francofone), membru titular în cadrul Academiei de Științe Tehnice din România și al Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Sisești și membru în cadrul Asociației MLNR (Marea Lojă Masonică din România)

Scurt istoric al activității politice

Cîmpeanu a fost inițial susținut de către Partidul Conservator, condus de Dan Voiculescu. Între 2015-2017 a fost membru al partidului ALDE, condus de Tăriceanu, acuzat de corupție și urmărit penal. 

În momentul în care a părăsit ALDE, a declarat : ,,Fiind o fire constructivă, am considerat că o nouă construcție poate fi o provocare, de curând m-am alăturat unei noi construcții. Din punct de vedere formal, mă pot lăuda că sunt independent”,

Deputatul (la vremea respectivă) a precizat că se va alătura noi construcţii iniţiate de Daniel Constantin. În 2017 fondează un partid (Pro România), alături de Victor Ponta (pe care l-a susținut apoi public în campania pentru alegerile prezidențiale), iar în 2019 (noiembrie) votează învestirea Guvernului Orban, ulterior părăsind Pro România și alăturându-se Partidului Național Liberal. 

Acțiunea de a sfida ordinul lui Victor Ponta, care comandase neprezentarea la ședința de plen, pe care au intreprins-o atât Sorin Cîmpeanu, cât și Daniel Constantin (membri fondatori si Pro România, de altfel) i-a făcut pe aceștia să se îndepărteze de conducătorul partidului în cauză. De asemenea, cei doi parlamentari și-au exprimat dorința de a părăsi formațiunea condusă de Ponta pentru a se înscrie în PNL, fapt care a luat ființă ulterior. 

Astfel, traseismul politic al lui Cîmpeanu a fost aspru criticat, un exemplu în acest sens fiind nemulțumirea lui Dacian Cioloș în momentul numirii celui dintâi pe scaunul de ministru al educației. Cîmpeanu mai ocupase anterior funcția în cauză, însă sub conducerea social democraților.

Activitate parlamentară 

   În prezent, Sorin Cîmpeanu ocupă funcția de senator din partea PNL, inițiind 5 propuneri legislative, dintre care 4 promulgate. Acestea sunt, după cum urmează: 

• un proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
• o propunere legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului
• un proiect de Lege pentru declararea zilei de 11 aprilie ca „Ziua naţională a educaţiei financiare”
• un proiect de Lege pentru declararea florii de bujor ca Floare Naţională a României
• o propunere legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix. Face parte din grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și este membru în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

  Face parte din următoarele grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state :

• Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Maroc (preşedinte)
• Grupul Parlamentar de prietenie cu Republica Tunisiană
• Grupul Parlamentar de prietenie cu Republica Zambia
• Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Senegal
• Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Democratică Congo
• Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Franceză – Senat
• Grupul Parlamentar de prietenie cu Republica Algeriană Democratică şi Populară
• Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Coasta de Fildeş

Controverse :

În 2014, pe când era ministru al Educației în Guvernul Victor Ponta din perioada 17 decembrie 2014-17 noiembrie 2015, Cîmpeanu a inițiat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2004, ordonanța amnistierii plagiatorilor. 

Această ordonanță ar fi permis oricui avea o diplomă de doctor de la o universitate din România să renunțe la ea prin cerere. Teoretic, orice doctor ar fi putut renunța gratis la un doctorat. Victor Ponta era acuzat de plagiat în teza sa de doctorat, iar ordonanța semnată de Cîmpeanu a fost privită ca o metodă de a-l ajuta pe Ponta să încheie subit scandalul plagiatului prin renunțarea la titlul de doctor. 

Ulterior, s-a votat în Parlament respingerea OUG nr. 94/2014, aceasta nefiind publicată în Monitorul Oficial. În anul 2015, Gabriel Oprea, ministrul de interne din Guvernul Victor Ponta, a fost  acuzat că ar fi plagiat parțial teza de doctorat. Pe 8 iulie 2015, Consiliul de Etică al Ministerului Educației condus de Sorin Cîmpeanu, a emis un comunicat care infirma suspiciunea de plagiat, deși o comisie a Universității din București dovedise deja că Oprea copiase integral zeci de pagini din lucrare. 

Lui Gabriel Oprea i-a fost retras titlul de doctor în anul 2016, după ce analiza întreprinsă de Consiliului Național de Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a stabilit că el a plagiat cu totul  mai multe părți ale tezei din surse pe care ulterior nu le-a menționat.

În contextul deschiderii școlilor în anul universitar 2021-2022 (școlile trecuseră în mediul online în perioada martie-iunie a anului școlar 2020-2021 din cauza pandemiei COVID-19, fostul ministru Cîmpeanu încercând, în acea perioadă, să le deschidă cu orice preț în anul universitar 2021-2022) , asociațiile de elevi din București și Ilfov, Vâlcea, Constanța, Maramureș și Bacău au cerut „un control psihiatric” al fostului ministru Sorin Cîmpeanu, considerând că deciziile acestuia reprezintă un pericol social pentru toți participanții la actul educațional. Asociațiile au cerut vehement trecerea în online a unităților de învățământ unde rata de incidență depășea 6 la mie, pe când Cîmpeanu își dorea deschiderea școlilor în funcție de gradul de vaccinare al personalului. De asemenea, nu puține au fost dățile în care asociațiile de elevi au cerut demisia fostului ministru, acuzându-l de distrugerea sistemului educațional. 

Organizațiile neguvernamentale au criticat ordonanța prin care sunt sprijiniți și se oferă asistență umanitară copiilor ucraineni, numind-o o bătaie de joc la adresa acestora. La nivelul ordonanței era prevăzută asigurarea unor beneficii la transportul în comun copiilor proveniți din Ucraina, „acestea fiind însă prezentate într-un mod neinteligibil și fără sens, textul ordonanței reprezentând o bătaie de joc la adresa tinerilor care au fugit din calea războiului și au ajuns, în căutarea unui refugiu, în România”, după cum afirmau asociațiile în comunicatul de presă comun.

Liga Studenților din Iași a depus în acest an, în contextul pandemic al lunii martie, o plângere penală la DNA împotriva ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, pentru abuz în serviciu, pentru presiunile exercitate asupra universităților în vederea revenirii la formatul fizic.

Sorin Cîmpeanu și-a reluat activitatea ca rector al USAMV după plecarea din minister, revenind formal, totodată, pe scaunul de conducere al Consiliului Național al Rectorilor. De asemenea, CNR a emis în luna octombrie a anului trecut un comunicat, apărându-l pe fostul ministru în scandalul de plagiat, deși unii dintre rectori nu și-au exprimat acordul în acest sens. Este pentru a doua oară când CNR transmite o astfel de poziție în ciuda dezacordului vehement al unei părți dintre membri. Acest comunicat nu este, însă, asumat de nimeni, spre deosebire de primul, care fusese semnat de un președinte interimar al CNR. Întrebat dacă a fost de acord cu comunicatul în cauză, rectorul universității Babeș-Bolyai a răspuns că programul aglomerat nu i-a permis să-l citească decât după publicare, însă nu ar fi fost de acord cu poziția asumată, așa cum arată EduPedu. Totodată, Remus Pricopie (rectorul SNSPA) și Marian Preda (rectorul Universității din București) nu și-ar fi exprimat, la rândul lor, acordul în privința comunicatului.  

Declarații publice controversate:

1. ,,Eu sunt totuşi absolvent de matematică – fizică, treapta I, treapta a II-a la Sfântul Sava şi m-am descurcat fără geometrie vectorială. Adică am reuşit să fac câte ceva în viaţă şi fără geometrie vectorială.” – a declarat Sorin Cîmpeanu în februarie 2022 pentru Digi 24

2. ,,Ați văzut pe undeva o definiție a plagiatului validă juridic? Eu n-am văzut. Nu ne-am obosit să-l clarificăm la nivel juridic, legislativ (…) Mulți dintre acești tineri nici măcar nu-și dau seama că greșesc atunci când fac aceste lucruri. Nu realizează că e ceva ce nu este în regulă. Dacă nu li se spune, nu li se explică, și am avut nu numai copii, știți foarte bine că am avut și adulți care n-au știut. (…) Bine, la vremea respectivă e drept că nici nu erau reguli, pentru că regulile au apărut prima oară în 2006, după aceea în 2011. Nici acum nu sunt clare”– declara în luna februarie a anului trecut ministrul

3. “Sunt printre cei care susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național pentru cheltuielile din educație (…) Mai mult de un leu din șapte din bugetul național, în opinia mea, trebuie să fie alocat educației”, a spus vineri, într-o conferință, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. El schimbă, astfel, referința pentru calculul fondurilor alocate educației, în condițiile în care legal și procedural era folosit ca referință, până acum, Produsul Intern Brut. În condițiile actuale, procentul prezentat de ministru ar însemna, în continuare, doar puțin mai mult decât cel de acum și, în continuare, mult sub ținta de 6% din PIB pentru educație, prevăzută de lege și calificată de ministru drept “himeră” – a declarat Cîmpeanu în mai 2022

Într-o notă personală, aceste declarații îl plasează pe fostul ministru Cîmpeanu în opoziție cu sfera educației, pe care acesta ar fi trebuit să o reprezinte. Aceste câteva declarații din multitudinea oferite de dumnealui concretizează ,,interesul” său aparent pentru educație, gafele sale în exercitarea funcției fiind indiscutabile. Sorin Cîmpeanu s-a definit ca un apărător al educației, folosindu-se de acest concept doar în favoarea sa și a ,,echipei” lui, nicidecum în interesul elevilor. Cu toate acestea, s-a bucurat de funcția de ministru al Educației pentru o perioadă relativ îndelungată, până la demisia sa, în luna septembrie a anului curent.