Parlamentarii din Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților s-au întrunit marți, 27 septembrie, pentru a aviza trei proiecte legislative: două ce țin de asigurarea protecției copiilor și promovării drepturilor acestora – inclusiv în cazul răpirilor internaționale a minorilor, precum și o inițiativă privind aprobarea unor granturi din fonduri externe nerambursabile, de până la jumătate de milion de euro per proiect, pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, „în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă”, potrivit Guvernului.
Mai mult sprijin pentru copiii lipsiți, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților lor
Semnat de 14 senatori din toate partidele parlamentare (PSD, PNL, USR, AUR, UDMR), proiectul legislativ nr. 487/2022 este primul de pe agenda deputaților din Comisie și prevede modificarea și completarea capitolului ce ține de dreptul de protecție socială al copiilor din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, pentru a-i sprijini pe tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecție să-și găsească un loc de muncă și un loc de cazare, printre altele.
„În ultimul an în care tinerii prevăzuți la art.55 alin. (2) și (3) (cei care urmează studii și urmează să împlinească 26 de ani sau cei care nu urmează studii, dar beneficiază în continuare de protecție specială timp de doi ani după 18 ani și finalizarea studiilor liceale, pentru a reduce riscul excluderii sociale, n.red) se află în sistemul de protecție socială, direcția generală de asistență socială și protecția copilului are obligația de a-i sprijini în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de cazare”, se precizează în proiectul de lege al inițiatorilor, în cuprinsul unui articol nou creat – 55.1- (1).
În plus, inițiativa mai prevede pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecție socială, care au împlinit vârsta de 18 ani, posibilitatea primirii unei indemnizații lunare în valoare de 4,8 ISR (ISR= indicele social de referință, n.red; 1 ISR= 525,5 lei). De această indemnizație beneficiază doar până la 26 ani tinerii care fac dovada că urmează o formă de învățământ sau au un loc de muncă.
„Consecințele sprijinului insuficient acordat tinerilor care părăsesc sistemul de protecție pentru integrarea în societate costă societatea în ansamblul său”, afirmă, în numele celor 14 inițiatori, senatoarea Alina Gorghiu (PNL), în expunerea de motive.
Atât Consiliul Economic și Fiscal, cât și Consiliul Legislativ, au acordat un aviz favorabil inițiativei. Cu toate acestea, Senatul a respins, pe 12 septembrie, inițiativa, în calitate de prima Cameră sesizată.
Legea privind aplicarea Conventiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, propusă spre modificare și completare de Guvern
Al doilea proiect de pe masa deputaților din Comisia pentru învătământ este Plx. 484/2022, care propune modificarea şi completarea Legii nr.369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat încă din 1992.
Inițiată de Guvern, propunerea legislativă abrogă atât anumite dispoziții „care din practică s-au dovedit inaplicabile în raport cu Ministerul Justiției în calitate de autoritate centrală desemnată” după modificarea din 2014 a Legii nr. 369/2004, cât și pentru o „mai bună corelare” cu Codul de procedură civilă, potrivit expunerii de motive prezentată de Executiv.
În ceea ce privește completările la prezenta lege, Plx. 484/2022 propune adăugarea unui nou articol (11.1.), în care se introduce atât dreptul copilului de a fi ascultat în cazul cererilor de extrădare, cât și obligativitatea audierii acestuia, dacă minorul a îndeplinit vârsta de 10 ani. În cazul copiilor de sub 10 ani, aceștia pot fi și ei ascultați, însă doar „dacă instanța consideră acest lucru necesar pentru soluționarea cauzei”.
Important de menționat că dreptul de a fi ascultat presupune „posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește”, după cum este acesta definit în cuprinsul noului articol 11.1.
La final, opiniile copilului ascultat „vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate”, potrivit proiectului de lege.
Plx. 484/2022 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, care a venit și cu câteva sugestii și propuneri. Printre acestea, Consiliul notează faptul că atât dreptul copilului de a-și exprima opinia, cât și dreptul copilului de a-și exprima opinia în procedurile de extrădare sunt stipulate deja în dispozițiile Regulamentului (UE) privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (articolul 21; articolul 26), act juridic care se aplică deja în fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Mai mult, Consiliul Legislativ propune abrogarea completă a prezentei legi pe care Guvernul vrea să o modifice și completeze, întrucât Plx. 484/2022 prevede 16 intervenții de modificare, dintr-un total de 31 de articole, și înlocuirea sa cu o nouă reglementare în domeniu, pentru a fi în conformitate cu articolul 61 alin (1) al Legii cu nr. 24/2000.
OUG: Până la 200.000 de euro în granturi nerambursabile în investiții pentru prestarea de servicii, maxim 500.000 de euro pentru retehnologizări
Plx. 480/2022, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, este ultima inițiativă legislativă aflată pe agenda deputaților din Comisie în această săptămână.
OUG-ul prevede granturi nerambursabile între minim 50.000 și maxim 200.000 de euro pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii, în timp ce granturile destinate IMM-urilor cu scopul retehnologizării au o valoare cuprinsă între 50.000 și 500.000 de euro. Banii ar urma să vină, în mod preponderent, din programul RECOVER-EU, care a fost lansat de Comisia Europeană ulterior debutului crizei pandemice.
Până acum, Plx. 480/2022 a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar pe data de 12 septembrie a fost aprobat de Senat. Mai multe detalii despre proiect, aici.
Analiză realizată de Alexandru Arușilor, editorialist în cadrul Monitorului Educației
Alexandru Arușilor are 20 de ani, este student și provine din mediul rural. Activează în cadrul Asociației Studenților la Comunicare. În trecut, a făcut voluntariat la Active Watch și Consiliul Municipal al Elevilor București. În prezent, lucrează la un proiect propriu, intitulat România2024, prin care încearcă să aducă în atenția cititorilor problemele din societatea noastră.
