Marți, 4 octombrie, Comisia pentru învățământ din Senat s-a întrunit pentru a analiza 4 inițiative legislative de interes, cu un impact semnificativ asupra sistemului de învățământ. Subiectele pe care senatorii le-au discutat săptămâna aceasta vizează masa caldă, introducerea de dobânzi penalizatoare și a unui termen limită pentru bursele elevilor și studenților, studierea Istoriei revoluției de la 1989 și asigurarea de bonuri de valoare pentru elevii din învățământul primar pentru control oftalmologic de specialitate şi achiziţionare ochelari de vedere.
Aprobarea OUG privind programul mesei calde în școli
Primul proiect de pe ordinea de zi este L591/2022, proiect prin care se aprobă OUG-ul ce a modificat reglementările programului ce asigură o masă caldă elevilor. Prezentul proiect a modificat OUG nr. 105/2022, în sensul măririi numărului de școli care vor fi incluse în programul pilot, de la 300 la 350.
Până la acest moment, proiectul a primit avize favorabile de la toate comisiile avizatoare. La nivelul proiectului au fost depuse o serie de amendamente de către parlamentari USR-PLUS și REPER, prin care se solicită generalizarea programului și creșterea, anuală, cu 100% a numărului de unități de învățământ incluse în program. Amendamentele au fost adoptate de către Comisia pentru buget-finanțe și Comisia pentru administrație.
Introducerea unui termen lunar pentru acordarea burselor elevilor și studenților și introducerea de dobânzi penalizatoare
Următorul proiect care a fost dezbătut în cadrul ședinței este L414/2022, proiect inițiat de mai mulți parlamentari PNL și USR, printre care și ministrul digitalizării, Sebastian Burduja și președinta Comisiei pentru învățământ din Senat, Monica Anisie. Proiectul prevede plata tuturor tipurilor de burse lunar, în avans, până pe data de 25, precum și aplicarea de dobânzi penalizatoare în cazul depășirii termenului.
Proiectul a primit, până la acest moment, avize favorabile de la comisiile pentru administrație publică, pentru tineret și sport și pentru drepturile omului. Comisia pentru muncă și comisia pentru buget au dat aviz negativ. Senatul este prima cameră sesizată.
Istoria revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România – raport favorabil de la Comisia pentru învățământ
Următorul proiect aflat pe ordinea de zi este L292/2022, și prevede introducerea în planurile cadru a unei materii ce are ca scop studierea revoluției din 1989. Proiectul are un singur inițiator, deputatul PNL Marilen Gabriel Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara și unul dintre numele vehiculate pentru funcția de ministru al educației, anterior numirii Ligiei Deca.
Senatul este camera decizională, proiectul fiind adoptat de către Camera Deputaților cu 215 voturi pentru. La nivelul Senatului, acesta a primit până la acest moment 2 avize favorabile de la Comisia pentru cultură și Comisia pentru tineret, precum și un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului. Avizele Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ sunt negative.
În ultimul an au existat multiple legi adoptate care au avut ca scop introducerea unor materii noi în cadrul planurilor cadru din învățământ, precum educația juridică, educația financiară și Istoria Holocaustului. Această tendință provine, pe de o parte, dintr-o nevoie a clădirii unui curriculum care să corespundă la nevoile elevilor, și pe de altă parte din incapacitatea Ministerului Educației de a adopta o serie de planuri cadru noi, măsură care trebuia să fie luată încă din 2020, însă care a fost amânată în mod nejustificat.
Din punctul meu de vedere, reforma curriculară trebuie să fie făcută cu prioritate, însă nu din pix, în funcție de oportunitatea politică, ci în baza unor studii și analize realizate de către specialiștii în științele educației, fiind o măsură ce ar trebui să intre în atribuțiile executivului, nu legislativului. Dacă tendința parlamentară continuă astfel, riscăm să ajungem într-un punct în care elevii au mult prea multe discipline de studiat, care ar putea fi studiate fie într-o manieră transdisciplinară, fie integrat, într-o singură disciplină. Cu titlu de exemplu, dacă acest proiect va fi adoptat, elevii de liceu vor studia 3 materii de istorie: istorie, istoria holocaustului și istoria revoluției.
Acordarea de vouchere pentru control oftalmologie şi achiziţionare ochelari de vedere pentru elevi
Ultima inițiativă legislativă care a fost dezbătută este L515/2022, inițiată de mai mulți parlamentari PNL. Aceasta prevede finanțarea, prin CNAS, a unor vouchere pentru control oftalmologic pentru elevii din învăţământul primar. Voucherele sunt netransferabile altor beneficiari și au ca scop efectuarea controlului oftalmologie şi achiziţionarea de ochelari de vedere pe bază de reţetă.
Proiectul are până acum doar avize favorabile, inclusiv de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. La nivelul comisiei pentru sănătate au fost admise mai multe amendamente. Senatorul AUR Sorin Lavric a depus un amendament pentru asigurarea voucherelor pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, nu doar pentru cei din primar, precum și un amendament care prevede că în cazul în care voucherul depășește costul serviciilor prestate, restul poate fi acordat sub forma de servicii/bunuri oftalmologice. Mai mulți parlamentari USR-PLUS au depus un amendament prin care acordarea voucherelor este condiționată de încadrarea într-o stare de vulnerabilitate materială a elevilor.
Analiză realizată de Ariana Dudună, editorialist în cadrul Monitorului Educației
Ariana Dudună are 18 ani și este președintele Asociației Elevilor din Constanța, prima organizație independentă din țară care militează pentru respectarea elevilor. Cu siguranță o cunoașteți fie de la protestele pentru obținerea transportului gratuit pentru elevi, fie din intervențiile televizate pe tema educației incluzive de calitate.
