Săptămâna aceasta, pe ordinea de zi a Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților s-au aflat trei propuneri legislative.
Ce face Camera Deputaților? Camera Deputaților este una din cele două camere ale Parlamentului, care se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative trimițându-le spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. După examinare, comisia sesizată întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea, modificarea, ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative. Raportul se transmite Biroului permanent. Proiectele de lege sau propunerile legislative avizate se supun dezbaterii şi votului plenului camerei.
După adoptarea ori respingerea de către primă Cameră sesizată a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit celeilalte camere, care va decide definitiv.
Primul punct de pe ordinea de zi a Comisiei este avizarea unui proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2022 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (PLx. 591/2022).
Ordonanța prevede ca A.N.L. să se ocupe de realizarea unor programe ce au ca scop construirea de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, pe lângă construirea de locuințe sociale și reabilitarea domiciilor afectate de urgii ale naturii. Realizarea locuințelor de închiriat destinate tinerilor are ca scop, potrivit ordonanței, stoparea fenomenului migraționist prin permiterea tinerilor specialiști să profeseze mai ușor pe întreg teritoriul României. Prioritate ar avea specialiștii din educație și sănătate. Chiriile ar urma să fie reglementate de A.N.L.
Consiliul Legislativ și Comisia pentru învățământ au dat aviz favorabil, propunerea fiind trimisă la restul Consiliilor.
Inițiatorul proiectului este Guvernul. Invitați la dezbatere sunt Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Educației.
Al doilea punct de pe ordinea de zi este realizarea unui raport pentru pentru propunerea de modificare a Legii educației naționale Plx. 453/2022.
Propunerea are ca scop reglementarea unui cadru educațional împreună cu Ministerul Educației, Academia Română și instituțiile ce au ca scop studierea istoriei României pentru combaterea dezinformării, fenomenului de “fake news”, și tendințele extremiste cauzate de necunoașterea istoriei recente a României până la data de 31 decembrie 2023, vizând elevii de gimnaziu și liceu. Odată trecut proiectul, schimbările în programă ar avea efect începând cu anul școlar 2024-2025.
Proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, dar nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social Comisiei pentru știință și tehnologie, Comisiei pentru drepturile omului, și a Comisiei pentru cultură, fiind trimis pentru avizare celorlalte Consilii.
Consiliul Economic și Social a motivat avizul negativ spunând că istoria recentă a României este deja parte a istoriei României în programa școlară, și că atribuția de elaborare a procesului educațional îi revine Ministerului Educației și nu Parlamentului.
Inițiatorul proiectului este deputatul PNL Gheorghe Andrei Daniel. La dezbatere a fost invitat Ministerul Educației. Inițiativa a fost respinsă de către Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților.
Al treilea punct de pe ordinea de zi este realizarea unui raport pentru pentru propunerea de modificare a Legii educației naționale Pl-x 497/2022.
Proiectul dorește ca în unitățile de învățământ ce nu au personalitate juridică proprie (pragul minim fiind de 300 de elevi, în cazul în care acestea își pierd personalitatea juridică unitățile trec sub tutela unei alte unități de învățământ) să se permită înființarea posturilor de director și secretar.
Inițiatorii sunt 21 de deputați și parlamentari AUR, printre care și Acatrinei Dorel-Gheorghe, Albişteanu Mihail, Axinia Adrian-George, Badiu Georgel, Chelaru Mircia, Coleşa Ilie-Alin, Enachi Raisa, Flucuş Dumitru, Focşa Dumitru-Viorel, Ivănuţă Cristian-Daniel, Păunescu Silviu-Titus, Scripnic Lilian, Simion George-Nicolae, Stoica Ciprian-Titi, Suciu Sebastian-Ilie, Şerban Gianina, Tanasă Dan, Volosatîi Boris, Claudiu Tîrziu, Mateescu Sorin, și senatoarea neafiliată Aelenei Evdochia.
Consiliul Legislativ, Comisia juridică, și Comisia pentru drepturile omului au dat aviz favorabil, dar Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil, precizând că o asemenea măsură ar avea ca efect imposibilitatea cadrelor didactice de a avea normă întreagă într-o singură unitate, crescând numărul profesorilor navetiști, dar și la o majorare a posturilor de conducere, cu un efect negativ asupra bugetului. Această situație ar putea duce la imposibilitatea plății salariilor ca urmare a structurii finanțării școlilor conform costului standard pe elev, dar și o neîncadrare în costul standard pe cheltuieli materiale.
De asemenea, au mai dat aviz nefavorabil și Comisia pentru tineret și sport, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru egalitate de șanse,
Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă în punctul său de vedere, spunând că prevederile reglementate de proiectul de lege se află în noile LEN (actualmente în dezbate publică) și citând un impact bugetar negativ.
La dezbatere au fost invitați Ministerul Finanțelor și Ministerul Educației. Inițiativa a fost respinsă de către Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților.
Analiză realizată de Ștefan Busuioc-Trandafir
Ștefan Busuioc-Trandafir are 16 ani, provine din Constanța și are un spirit de observație fin și cu o puternică forță de analiză.
„Consider că în orice societate democratică, este nevoie ca poporul, nu numai în calitate de beneficiari ai sistemului, ci şi în calitate de componentă esențială a sa, trebuie să-şi țină corpul guvernant responsabil pentru acțiunile pe care doreşte a le lua.”
