Trebuie proiectele legilor educației repuse în consultare publică?

“Aceste texte au intrat, aşa cum spuneaţi în deschidere, într-o consultare, într-un proces de consultare în cadrul partidelor din coaliţie, urmând ca după ce această discuţie este finalizată, ele să poată intra în Guvern în avizarea interministerială, de care beneficiază orice proiect legislativ care este transmis de la Guvern către Parlament. Deci în momentul în care ele vor intra în acest proces de avizare interministerială, pentru a fi apoi aprobate de către Guvern, ele vor fi făcute şi publice”

– Ligia Deca, 16 ianuarie 2022, la Radio România Actualități

Luni, 16 ianuarie, Ligia Deca a declarat în cadrul unei emisiuni de la Radio România Actualități faptul că nu va fi reluată procedura de transparență decizională în cazul proiectelor noilor legi ale educației, și că acestea vor fi făcute publice abia după intrarea lor în procesul de avizare interministerială. Vom analiza, pe această cale, în ce măsură acest parcurs este legal raportat la prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională.

Ce spune legea?

La nivelul Legii nr. 52/2003, sunt reglementate anumite măsuri pe care instituțiile statului trebuie să le ia înainte de adoptarea anumitor acte normative, pentru a asigura transparența, a asigura responsabilitatea statului în relație cu cetățeanul și a implica direct cetățenii. Printre aceste proceduri, se numără publicarea proiectelor pe site anterior adoptării lor, primirea de propuneri în scris pentru modificarea lor.

“Articolul 7

(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.

(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

(4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menționându-se data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.”

O parte dintre aceste proceduri au fost respectate în cazul proiectelor publicate în vară de către fostul ministru al educației, Sorin Cîmpeanu. Acestea au fost publicate pe site-ul instituției, respectându-se termenul de trimitere al amendamentelor. La acest moment, nu avem detalii cu privire la existența unui registru cu propunerile primite, așa cum prevede alin. (5) mai sus citat.

Pe lângă propunerile scrise, mai există o măsură foarte importantă impusă de Legea nr. 52/2003: organizarea de dezbateri publice. La cererea unei asociații legal constituite sau a unei alte instituții publice, autoritățile au obligația să organizeze o întâlnire publică, în cadrul căreia să se discute proiectul. Dezbaterile trebuie anunțate pe site, se poate încheia doar după intervenția tuturor persoanelor înscrise la cuvânt, iar în urma dezbaterii, în termen de 10 zile, trebuie publicate pe site minuta dezbaterii, toate recomandările primite, versiunile îmbunătățite ale proiectului, și versiunea finală a proiectului.

“(9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

(10) Dezbaterile publice se vor desfășura după următoarele reguli:

a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (7), va organiza întâlnirea, va publică pe site-ul propriu și va afișa la sediul propriu, alături de documentele menționate la alin. (2), și modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetățean interesat;

b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși la cuvânt și-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuție;

c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu inițiatorul și/sau inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituției sau autorității publice locale, experții și/sau specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz, și a proiectului de act normativ;

d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ.” (art. 7, Legea nr. 52/2003)

În cazul proiectelor anunțate de către Sorin Cîmpeanu, a fost organizată o dezbatere publică online, precum și o serie de dezbateri în mai multe localități. Dezbaterile organizate de Minister în țară nu au fost organizate în baza Legii nr. 52/2003, având în vedere faptul că nu au fost anunțate public pe site-ul Ministerului Educației cu precizarea modalității de înscriere. Mai mult, în cazul dezbaterii din Constanța, reprezentanții elevilor nu au fost lăsați să participe. Documentele care trebuiau publicate în termen de 10 zile, însă, nu au fost publicate nici până la momentul actual.

Analiză

Pentru a analiza dacă procedura de consultare publică trebuie reluată, trebuie în primul rând să analizăm și să stabilim dacă proiectul noilor legi ale educației, scris sub conducerea Ligiei Deca, la care lucrează experții din partide și care va fi ulterior publicat în ședință de Guvern, este un proiect nou, alt proiect decât cel pus în consultare publică de fostul ministru, sau dacă reprezintă doar o consolidare a propunerilor primite asupra proiectelor lucrate de fostul ministru.

În urma derulării procedurilor de transparență decizională prevăzute de lege, un proiect de act normativ poate suferi modificări. Dacă, în urma primirii unor propuneri de modificare a proiectelor de acte normative, atât în cadrul perioadei de consultare publică, cât și în contextul unei dezbateri publice, autoritatea publică apreciază modificările și propunerile formulate de către cetățeni ca fiind oportune, aceasta are posibilitatea să le preia în cadrul actului și nu se impune reluarea procedurii de transparență. Dacă, în schimb, autoritatea publică dorește să introducă propriile modificări structurale, care schimbă filosofia celui inițial, în proiect, nu propuneri propuse de către cetățeni, atunci se impune reluarea procedurii de consultare publică, proiectul devenind, astfel, un nou proiect.

Pentru a stabili acest lucru, consider relevant să privim cum s-au raportat în spațiul public persoanele care au lucrat sau lucrează la proiectele de legi față de varianta în lucru a Ligiei Deca. 

“Eu am lucrat la proiectul România Educată, proiectul legislativ a fost asumat de către Ministerul Educației și de către domnul ministru Sorin Cîmpeanu. Există, sigur, comunicare interinstituțională, dar proiectul legislativ nu a fost asumat de către mine, consilier prezidențial, ci de către ministrul Cîmpeanu atunci când a fost lansat în dezbatere publică. După comentariile venite în dezbaterea publică am luat timpul necesar pentru a integra cele mai bune soluții care au ajuns la minister” – Ligia Deca, 28 decembrie, sursa EduPedu

Însăși Ligia Deca, în cadrul unor declarații de presă susținute în urma unei ședințe de Guvern, a ținut să clarifice faptul că proiectele puse în consultare publică de Sorin Cîmpeanu nu au fost asumate de ea. Astfel, aceasta s-a dezis de viziunea și proiectele lui Sorin Cîmpeanu. În același timp, din declarație reiese dorința de a integra amendamentele și nu sunt menționate anumite modificări proprii, inițiate de Ministerul Educației.

Până la acest moment, Ministerul Educației nu a publicat o formă consolidată a noilor legi ale educației și nu a anunțat ce modificări vor suferi acestea. Singurele informații existente în spațiul public sunt două drafturi de proiecte, publicate pe surse de către publicația stiripesurse.ro. Ministerul Educației nu a confirmat încă veridicitatea documentelor publicate, nici nu a confirmat dacă acestea sunt niște documente în lucru sau dacă așa vor arăta noile legi.

În ciuda acestui fapt, consider necesară analizarea noului draft publicat pe surse, în comparație cu proiectul pus în consultare publică de către fostul ministru Sorin Cîmpeanu, în vederea demonstrării faptului că noul proiect a suferit modificări substanțiale ce nu reprezintă preluarea propunerilor formulate de către terți în cadrul perioadei de consultare publică.

La nivelul draftului lucrat de către noua conducere a Ministerului, apar multiple modificări substanțiale, care nu au fost prezentate în cadrul dezbaterii publice și nici nu au fost propuse sau discutate în spațiul public. Printre ele, se numără modificarea structurii bacalaureatului prin introducerea unei noi probe față de proiectul inițial, modificarea acordării burselor, a admiterii la liceu, și a asigurării transportului gratuit al elevilor.

Nu este exclus faptul că aceste modificări ar fi fost propuse de către un terț, având în vedere faptul că numărul de amendamente primit a fost anunțat ca fiind unul uriaș, de “peste 9000”. În lipsa publicării tuturor amendamentelor primite de către Ministerul Educației, așa cum prevede legea, precum și a formelor consolidate, este imposibil să facem o analiză certă. Totuși, stilul de lucru și de scriere, precum și abordarea modificărilor, ne dă de înțeles faptul că acestea au fost lucrate de Minister.

Mai mult, modul de lucru anunțat de către coaliția de Guvernare transmite același mesaj. A fost anunțat faptul că, până la data de 1 februarie, experți ai tuturor partidelor din coaliție vor lucra pentru a modifica noile legi. Având în vedere că perioada de preluare a propunerilor s-a încheiat de mult timp, clar nu putem vorbi de amendamente transmise de cetățeni, ci de modificări asumate și introduse de Ministerul Educației.

Până la susținerea declarației analizate de acest articol, ministrul Ligia Deca a susținut faptul că forma consolidată a noilor legi va fi publicată și ținută în consultare publică. În data de 28 decembrie 2022, ministrul educației, Ligia Deca, a declarat, după ultima ședință de Guvern din an, faptul că noile legi ale educației vor fi făcute publice la începutul anului 2023. Astfel, acestea urmau să fie publicate după finalizarea discuțiilor pe care le-a avut cu societatea civilă (denumite, în mod eronat, o continuare a procesului de consultare publică) și după integrarea amendamentelor și feedback-ului primit, înainte de adoptarea lor în cadrul ședinței de Guvern.

“Legile educației, așa cum am mai afirmat, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și integrare a feedbackului venit, la începutul anului viitor, după perioada de vacanță. Cred că cel mai potrivit ar fi să avem o conferință de presă dedicată la lansarea lor în care să explicăm toate reformele. (…) Vorbim despre începutul anului viitor”(sursa: edupedu.ro)

Încă de la începutul mandatului, data exactă a adoptării noilor legi ale educației a fost neclară. Inițial, la începutul mandatului Ligiei Deca, premierul Nicolae Ciucă a impus termenul de 31 octombrie/finalul lunii octombrie, în urma primei ședințe de Guvern la care a participat noul ministru. Ulterior, în data de 28 octombrie, aceasta a anunțat în cadrul unui briefing de presă prelungirea cu două săptămâni a termenului. Ultima amânare a fost anunțată în data de 12 decembrie, când aceasta a anunțat pentru Observator că noile legi vor fi puse în transparență după sărbătorile de iarnă. 

Tot în data de 12 decembrie, în cadrul acelorași declarații, aceasta a susținut din nou faptul că noile legi vor fi puse in consultare publică:

“Legile Educației vor fi repuse în transparență după dezbaterea publică, în cel mai scurt timp, după sărbătorile de iarnă. Cred că este mai bine ca discuția să fie purtată într-o perioadă de activitate inclusiv școlară”

Calendarul final comunicat de către Guvern pentru adoptarea legilor educației a fost anunțat în data de 10 ianuarie, cu următoarele termene limită:

• 1 februarie- termenul pentru finalizarea lucrului experților de partid
• 15 februarie- adoptarea în ședință de Guvern
• 15 martie- votarea legii în Parlament

Concluzie

Afirmația Ligiei Deca conform cărei legile educației vor fi publicate după ce vor intra în procesul de avizare interministerială este falsă. În cazul în care Ministerul Educației va aborda și în practică practici conforme cu declarațiile date, acestea vor fi antidemocratice, autoritate, și nelegale. În acest sens, declarația primește indicativul “ROȘU”.

Autor: Ariana Dudună, redactor Monitorul Educației

Verdictul 

Folosind sistemul semaforul ,,roșu, verde, galben”, pe modelul ,,Scoatem politicienii la tablă și le oferim calificative”

ROȘU – insuficient, are temele nefăcute; folosim acest calificativ pentru declarațiile care denotă o manipulare a datelor cu scopuri politice/dezinformări/dacă aspectele semnalate de către politician nu sunt conforme cu realitatea obiectivă, statistică sau legală;

GALBEN – absent, îl ascultăm data viitoare; folosim acest calificativ pentru declarațiile cu o intenție pozitivă, dar care conțin mici scăpări, datele sunt prezentate trunchiat, nu într-un mod obiectiv. Declarația conține elemente de adevăr, dar sunt necesare clarificări suplimentare, astfel încât declarația apare lipsită de context, fiindu-i greu de analizat veridicitatea

VERDE – și-a făcut temele; toate informațiile prezentate sunt adevărate, incontestabile