Află ce se întâmplă în educație în municipiul Timișoara!

Administrația locală: primar și obiective în educație 2020-2024

Primăria Timișoara se află în prezent sub administrația lui Dominic Fritz, membru al partidului USR, aflat la primul mandat în funcția de primar. 

Conform CV-ului, Dominic Fritz (n. 1983, Germania) a studiat Științe Politice și Administrative la Universitatea din Konstanz, a terminat un master în Studii de Post-Conflict la Universitatea din York, iar mai apoi a lucrat la Agenția Germană pentru Cooperare Internațională precum și în administrația prezidențială a lui Horst Köhler. 

În campania sa electorală din 2020, la capitolul Educație, Dominic Fritz a făcut promisiuni precum: dezvoltarea infrastructurii școlare (prin dotarea cu instrumente educaționale), construirea unor noi creșe și grădinițe, sporirea atenției oferite școlilor „de cartier”, maximizarea performanței liceelor „puternice”,reabilitarea liceelor tehnologice, depolitizarea funcțiilor de director, investiția în săli de sport etc. 

Pe parcursul mandatului, primarul a întreprins mai multe acțiuni în domeniul educațional, printre care se numără: delegarea de observatori în cadrul concursurilor de directori școlari (sursa), susținerea necesității constituirii unor noi școli – „de la zero” (sursa) și implicarea în protestele profesorilor din perioada grevei (sursa).

Componentele educației din Timișoara: elevi și unități școlare

Municipiul Timișoara, alături de comunele ce compun zona metropolitană a acestuia, au o populație totală de aproximativ 468.000 de locuitori. Dintre aceștia, 83.493 sunt copii și tineri cu vârsta până în 18 ani (dispuși astfel: 0-2 ani – 5.042; 3-5 ani – 15.006; 6-10 ani –  22.375; 11-14 ani – 17.212; 15-18 ani – 15.027). Numărul celor înscriși într-o instituție educațională este de 48.845 de elevi, împărțiți în cele 20 de gimnazii și 28 de licee; populația preșcolară este împărțită în 27 de grădinițe (conform site-ului primăriei). 

Cu excepția fostului Liceu Tehnologic ”Dimitrie Leonida” (actuala Şcoala Gimnazială “Dimitrie Leonida”), a cărui componentă liceeală a fost desființată din pricina numărului redus de elevi, nu au existat instanțe de școli închise ori a căror structură să fie modificată. 

De menționat că numărul mai redus de elevi școlarizați (în raport cu totalul populației 6-18 ani) poate avea ca și cauze studiul în școli ce aparțin comunelor metropolitane, însă și fenomenul abandonului școlar.

Învățământul pentru primărie: investiții și proiecte

Conform informațiilor publicate pe site-ul primăriei, investițiile în domeniul educațional din ultimii 4 ani au fost următoarele:

• 2020 – 62.576.000 lei (aproximativ 18% din bugetul total de 344.259.000 lei al primăriei – buget local + stat) și 7.488.000 lei (aproximativ 2% din 318.777.000 lei – atribuiți proiectelor cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile), conform HCL Nr. 70/28.02.2020 (Anexa 6 și Anexa 7). De menționat că bugetul pe 2020 a fost stabilit sub administrația fostului primar, Nicolae Robu, membru PNL.
• 2021 – 49.657.000 lei (aproximativ 14% din bugetul total de 345.656.000 lei al primăriei – buget local + stat) și 40.973.000 lei (aproximativ 14% din 346.232.000 lei – atribuiți proiectelor cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile), conform HCL Nr. 132/22.04.2021 (Anexa 5 și Anexa 6).
• 2022 – 44.152.000 lei (aproximativ 10% din bugetul total de 456.439.000 lei al primăriei – buget local + stat) și 80.274.000 lei (aproximativ 12% din 658.318.000 lei – atribuiți proiectelor cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile), conform HCL Nr. 60/01.03.2022 (Anexa 8 și Anexa 9).
• 2023 – 42.242.000 lei (aproximativ 11% din bugetul total de 393.712.000 lei al primăriei – buget local + stat) și 105.871.000 lei (aproximativ 12% din 871.997.000 lei – atribuiți proiectelor cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile), conform HCL Nr. 51/06.02.2023 (Anexa 8 și Anexa 9).

Precum reiese și din diagrama alăturată, observăm în ultimii 4 ani o creștere generală a investițiilor în educația din Timișoara. Este de punctat faptul că, în ciuda ușorului declin al procentajului alocat educației din bugetul local, o foarte importantă sursă de finanțare au devenit Fondurile Externe Nerambursabile, administrația locală crescând sumele investite din această sursă cu peste 1300% în 2023, față de 2020.

În ultimul an, investițiile primăriei s-au concentrat majoritar pe proiecte de reabilitare a clădirilor școlare. Printre acestea se numără Colegiul Tehnologic ”Henri Coandă”, Liceul Teoretic ”J.L. Calderon”, Colegiul Național ”Ana Aslan” (reabilitare termică), Colegiul Național Pedagogic ”Carmen Sylva”,Liceul Teoretic ”Jean Louis Calderon” (reabilitare acoperiș) etc. Alte modificări aduse clădirilor au fost diverse extinderi prin construcție de noi corpuri, precum în cazul Școlii Gimnaziale Nr. 7, Școlii Gimnaziale Nr. 30 sau Liceului Waldorf. 

Trebuie menționată și amenajarea unui laborator digital dotat cu cu calculatoare cu softuri de design, tablă interactivă, roboţi educaţionali, imprimante 3D, ochelari VR, în cazul Liceului Teoretic „Grigore Moisil”, dar și dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a mai multor școli din oraș, sub finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR. 

Cu toate acestea, în anii de mandat ai actualei administrații nu s-a reușit atragerea suficientor fonduri, ori mobilizarea necesară pentru punerea în construcție a unor școli „de la zero”.

În sfera extrașcolară, Consiliul Local a stabilit accesul copiilor la terenurile sportive și bazinele de înot din incinta școlilor, inclusiv în afara orelor de curs (conform HCL Nr. 206/23.05.2023), și a stabilit pentru instituțiile de cultură subordonate primăriei mai multe facilități pentru elevi, precum reduceri sau vouchere. 

Respectarea legii: burse, transport și pază în școli

În ceea ce privește bursele școlare, primăria Timișoarei a alocat în ultimii 4 ani următorul buget:

• 2020 – 7.243.529 lei pentru 10.430 de beneficiari. Sumele oferite fiecărui beneficiar pe lună, în funcție de tipul de bursă, au fost: 100 lei (bursă de performanță), 75 lei (bursă de merit), 65 lei (bursă de studiu), 75 lei (bursă de ajutor social). Cu excepția burselor de performanță, nici o altă bursă nu a îndeplinit cuantumul minim obligatoriu de 100 de lei, prevăzut de lege în Hotărârea de Guvern de la acea vreme. 
• 2021 – 12.560.500 lei pentru 13.137 de beneficiari. Sumele oferite fiecărui beneficiar pe lună, în funcție de tipul de bursă, au fost: 100 lei (bursă de performanță, bursă de merit, bursă de studiu) și 140 lei (bursă de ajutor social). În acest an bursele s-au aflat în conformitate cu cuantumul minim de 100 de lei prevăzut legal pe anul respectiv (sursă).
• 2022 – 16.668.000 lei pentru 13.633 de beneficiari. Sumele oferite fiecărui beneficiar pe lună, în funcție de tipul de bursă, au fost: 500 (bursă de performanță), 200 (bursă de merit), 150 (bursă de studiu), 200 (bursă de ajutor social). În acest an bursele s-au aflat în conformitate cu cuantumul minim pentru fiecare categorie, prevăzut legal pe anul respectiv (sursă).
• 2023 – 18.932.000 lei pentru 9.168 de beneficiari.Sumele oferite fiecărui beneficiar pe lună, în funcție de tipul de bursă, au fost: 500 (bursă de performanță), 200 (bursă de merit), 150 (bursă de studiu), 220 (bursă de ajutor social). Și în acest an bursele s-au aflat în conformitate cu cuantumul minim pentru fiecare categorie, precum este prevăzut în lege (sursă).

Se observă, cu excepția anului 2020, că Primăria Timișoarei a respectat prevederile legale referitoare la bursele școlare, adăugând uneori cuantumului minim sume suplimentare din bugetul local (ex. bursa de ajutor social în 2023).

Transportul elevilor din Timișoara este subvenționat de primărie în cazul tuturor mijloacelor de transport ce aparțin de aceasta. Inclusiv elevii navetiști din satele metropolitane dispun de unele linii de transport public gratuit. Cu toate acestea, există limitări în numărul acestora, iar unele sate limitrofe și așezările mai îndepărtate sunt conectate cu orașul doar prin firme de transport privat.

Serviciile de pază și securitate sunt, conform informațiilor primite de la primărie, contractate de administrația fiecărei școli în parte și plătite din bugetul instituției, alocat de către primărie. Astfel, primăria nu acționează direct în asigurarea pazei în școli. Această decizie de a delega responsabilitatea poate duce la situații în care administrațiile școlare se lipsesc de firme de pază, fie deliberat, fie din lipsă de resurse.  

Opinia locală: presă și cetățeni

În ultimii ani, raportul dintre presa locală și Primăria Timișoarei în ceea ce privește sfera educațională a fost unul general pozitiv. Ziarele și posturile de televiziune au prezentat principalele reușite ale primăriei în domeniul investițiilor, precum atragerea de fonduri PNRR pentru dotarea școlilor – menționată mai sus (sursă), promovării educației ecologice în școli (sursă), monitorizării concursurilor de directori și de titularizare (sursa).

Cu toate acestea, în presă au apărut și unele nereguli și controverse. Printre acestea se numără contestarea înființării Administrației pentru Sănătate și Educație de către un sindicat minoritar (10%) din interiorul primăriei – contestare anulată în primă instanță (sursă), încadrarea greșită a Școlii Gimnaziale nr. 1 în categoria clădirilor cu risc seismic I pe o listă publicată de Ministerul Educației (sursă), neraportarea primăriei către prefectură a Colegiului Economic “Francesco Nitti” pe lista școlilor cu risc seismic I (sursa), „lăsarea fără sediu” a Palatului Copiilor din Timișoara (sursa) și disputa dintre primărie și Universitatea de Vest în privința contractării unui studiu despre situația și nevoile școlilor din oraș (sursa).

Pe lângă informațiile oficiale și știrile din presă, un alt indicator al calității învățământului dintr-o localitate – poate chiar cel mai important -, este percepția principalilor beneficiari (elevii). Prin urmare, am întrebat un fost elev reprezentant și o elevă de la un liceu local despre starea învățământului timișorean și implicarea administrației locale în dezvoltarea acestuia.

1. Pau Darius – președinte al Consiliului Județean al Elevilor Timiș (2021-2023)

• Î:Sunteți mulțumit, ca fost reprezentant al elevilor, de calitatea educației din localitate?

Pau Darius: „Calitatea educației livrată elevilor Timișoarei este într-adevăr discutabilă. Pe deoparte avem “licee de elită”, de la care ne așteptam să scoată o generație de elevi “reușiți”. Pe cealaltă parte sunt liceele la care ajung elevii de compromis. Cam aceasta e percepția generală asupra liceelor din Timișoara. Părerea mea este destul de simplă, absolut niciun liceu nu pregătește realmente elevii pentru ce au ei nevoie defapt.”

• Î: Cum ați descrie atitudinea Primăriei față de sistemul educațional din localitate?

Pau Darius: „Primăria este o instituție destul de importantă pentru misiunea de reprezentare a elevilor, însă eu nu am considerat în mandatul meu că relația cu spațiul politic/instituțiile administrative de genul sunt primordiale. Evident, primăria va susține demersurile unei structurii de genul CJE, dar asta doar dacă există un interes politic(ex. dezbaterea organizată de CJE la ultimele alegeri locale), unde evident fiecare candidat caută capital de imagine promițând schimbări reale în școli.”

• Î: Care sunt sectoarele educaționale locale care necesită o mai mare atenție din partea primăriei?

Pau Darius: „Elevii fără posibilități materiale, cu părinți abuzivi, în prag de abandon școlar; Investiții în licee, pentru termoizolare (ex. școlile închise anul trecut din cauza frigului), siguranță și pază în licee. 3. promovarea și susținerea elevilor performanți.”

2. Felea Mălina – elevă la Colegiul Național „C.D. Loga” Timișoara

• Î: Sunteți mulțumită, ca elevă la o școală publică din Timișoara, de calitatea educației din localitate?

Felea Mălina: „Scoala publica din Timisoara e relativ usor accesibila, dar oferă o varietate mica de opțiuni pentru specializare în licee. Predominant sunt căutate liceele teoretice, deoarece cele tehnice și tehnologice nu au materiale sau finanțare pentru cursuri calitative).”

• Î: Cum ați descrie atitudinea Primăriei față de sistemul educațional din localitate?

Felea Mălina: „Primăria timișoara susține evenimentele culturale și le împinge către elevi destul de bine, însă este important ca și evenimentele legate de capitala culturală să fie aduse mai aproape de elevi. ”

• Î: Care sunt sectoarele educaționale locale care necesită o mai mare atenție din partea primăriei?

Felea Mălina: „Școlile vocaționale. Școlile de artă din Timișoara nu are materiale , săli (coregrafie, muzica, teatru) și profesori suficienti. Spre exemplu, la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, pentru spectacolele de sfârșit de an sau spectacole de diplomă la coregrafie, elevii trebuie să plătească singuri închirierea sălii de la Operă.”