Avea Ligia Deca responsabilitatea să ia măsuri privind gafa UEFISCDI în procesul cu prim-ministrul României?

vizual realizat de Damian Cozma

“Acea contestație a fost depusă (…) în luna iulie a anului trecut. Mandatul meu de ministru a început pe 3 octombrie, tot anul trecut. Deci, practic, vorbim despre evenimente care au avut loc înainte de începerea mandatului meu. (…) Poziția exprimată de UEFISCDI este cea dată publicității de către instituția respectivă. Instituția respectivă are propriul departament juridic care se ocupă de aceste sesizări, nefăcând parte din tipul de decizie sau tipul de demers pe care îl poate face ministerul Educației.”

a declarat Ligia Deca pentru Edupedu.

Context

CNATDCU a început în urmă cu ceva timp demersurile pentru analizarea tezei de doctorat a prim-ministrului României, Nicolae Ciucă. În data de 1 martie 2022 acesta a obținut suspendarea analizei la Curtea de Apel București. Hotărârea a fost comunicată la sediul UEFISCDI în data de 30 iunie 2022, Ministerul Educației având la dispoziție 5 zile să conteste hotărârea primei instanțe prin recurs, conform art. 14, alin. (4) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) a depus recursul la fix 5 zile de la comunicare, motiv pentru care a fost respins ca tardiv. Ulterior, Ministerul Educației a declarat prin UEFISCDI următoarele, conform Edupedu.ro:

”A fost primită (n.r. hotărârea redactată) în 30.06.2022, de către d-na VB la punctul de control al clădirii în care UEFISCDI are sediul.”

Astfel, instituția arăta la acel moment că o persoană care nu este angajată a instituției a preluat un document oficial. Acesta a intrat în posesia funcționarilor din UEFISCDI abia pe 4 iulie 2022, în ultima zi în care putea fi depus recursul. 

În data de 30 ianuarie 2023, Ligiei Deca i-au fost puse mai multe întrebări legate de situația recursului și de măsurile pe care le-a luat. Aceasta a răspuns spunând că evenimentele au avut loc înaintea începerii mandatului ei.

Ce analizăm?

Pentru a verifica veridicitatea declarațiilor, analizăm dacă Ligia Deca ar fi putut să se implice în vreun fel la momentul preluării mandatului în problematica recursului, pentru a explica dacă faptul că nu era ministru la acel moment este sau nu o justificare pentru a asista pasivă la aceste evenimente. 

Ce spune legea?

Responsabilitate și abatere disciplinară

Responsabil de depunerea acestui recurs este Compartimentul juridic, armonizare legislativă și contencios din cadrul UEFISCDI. Membrii compartimentului sunt domnul Dodi Dumitru și doamna Ecaterina Ghiță, conform site-ului instituției.

Conform Codului administrativ „Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea administrativ-disciplinară a acestora”.

Responsabili de pierderea comunicării sunt membrii Compartimentului juridic, armonizare legislativă și contencios. Astfel, fapta lor ar putea avea caracterul de abatere disciplinară, conform art. 492 din Codul administrativ:

„Articolul 492

(…)

b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor; 

(…)

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter; 

g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea; 

h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;”

Constatarea abaterii disciplinare și controlul UEFISCDI

Potrivit art. 2 al Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului Control din cadrul Ministerului Educației, Serviciul Control îndeplinește următoarele atribuții:

„a) realizează verificări ale instituțiilor sau unităților din subordonarea/coordonarea ministerului, cu personal din cadrul Ministerului Educației, cu personal din cadrul Corpului de experți – experți numiți prin ordin de ministru;”

Cum UEFISCDI este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Educației, Serviciul Control ar fi putut realiza o verificare a activității acesteia.

Pentru ca un eventual control și cercetare disciplinară a funcționarilor responsabili să înceapă, ar fi trebuit să fie sesizat Serviciul Control. Acesta are următoarele atribuții, conform art. 24, alin. (9), al Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Educației:

„i) analizează şi verifică sesizările repartizate de către ministrul educației privind încălcări ale legii;

m) întocmeşte raport de control, asumat și semnat de echipa de control, aprobat de ministru, întocmește referat de analiză cu privire la principalele aspecte rezultate în urma acţiunii de control, pe care le prezintă ministrului, la solicitarea acestuia; 

o) propune efectuarea unor misiuni de control în situații bine justificate, cu aprobarea ministrului;”

Pentru declanșarea unui control asupra Compartimentului juridic, armonizare legislativă și contencios din cadrul UEFISCDI, există două opțiuni:

1. Controlul se declanșează la solicitarea ministrului educației
2. Controlul se propune de către Serviciul Control, cu aprobarea ministrului educației

Depunerea recursului a avut loc în luna iulie a anului 2022, moment în care Sorin Cîmpeanu era Ministrul Educației. Astfel, Ligia Deca nu avea nicio atribuție în sesizarea Serviciului Control, mandatul ei de ministru începând în octombrie 2022. Cu toate acestea, Ligia Deca are dreptul să solicite un control al departamentelor responsabile din cadrul UEFISCDI, având în vedere eventualele deficiențe de la nivelul instituției.

Concluzie

Prin urmare, la momentul întâmplărilor, Ligia Deca nu deținea portofoliul de ministru, deci nu putea acționa. Totuși, putea efectua un control în vederea remedierii problemelor apărute la preluarea mandatului. Astfel, atitudinea ei pasivă e nejustificată. Din aceste motive, declarația primește indicativul “ROȘU”.

Verdictul 

Folosind sistemul semaforul ,,roșu, verde, galben”, pe modelul ,,Scoatem politicienii la tablă și le oferim calificative”

ROȘU – insuficient, are temele nefăcute; folosim acest calificativ pentru declarațiile care denotă o manipulare a datelor cu scopuri politice/dezinformări/dacă aspectele semnalate de către politician nu sunt conforme cu realitatea obiectivă, statistică sau legală;

GALBEN – absent, îl ascultăm data viitoare; folosim acest calificativ pentru declarațiile cu o intenție pozitivă, dar care conțin mici scăpări, datele sunt prezentate trunchiat, nu într-un mod obiectiv. Declarația conține elemente de adevăr, dar sunt necesare clarificări suplimentare, astfel încât declarația apare lipsită de context, fiindu-i greu de analizat veridicitatea

VERDE – și-a făcut temele; toate informațiile prezentate sunt adevărate, incontestabile

Vezi și analiza noastră despre extinderea atribuțiilor UEFISCDI aici!